Biologii si economistii din intreaga lume au inclus in vocabularul lor o noua expresie: “servicii ale ecosistemului”. Expresia se refera la totalitatea modurilor in care natura sustine eforturile oamenilor. De exemplu, padurile filtreaza apa pe care o bem, iar albinele si pasarile polenizeaza recoltele. Ambele exemple au implicatii semnificative din punct de vedere economic si biologic. Daca oamenii nu vor incepe sa inteleaga ca trebuie sa aiba grija de planeta, toate aceste sisteme ar fi perturbate, iar aceasta perturbare ar conduce la situatii critice. Modelul de dezvoltare al bolilor infectionase reprezinta un exemplu in acest sens.
SIDA, Ebola, West Nile, Lyme. Toate aceste boli au luat amploare in ultimul secol si raspandirea lor nu s-a produs la intamplare. Propagarea accelerata a acestor maladii infectioase este rezultatul actiunilor omului asupra naturii.
Boala este, in mare parte, o problema de mediu . 60% dintre infectiile cu raspandire rapida sunt zoonotice, adica isi au originea la animale. Si mai mult de 40% provin de la animalele salbatice.
Echipe formate din veterinari si biologi, impreuna cu epidemiologi si doctori, se afla in mijlocul unui efort global de intelegere a „ecologiei bolilor”. Acest efort face parte dintr-un proiect global numit Predict, care este finantat de Agentia Nationala de Dezvoltare din Statele Unite. Expertii incearca sa determine locul in care urmatoarea epidemie va lovi omenirea , precum si modalitati de prevenire a maladiilor.
Aceasta nu este numai o problema de sanatate, dar si una de economie. Banca Mondiala a estimat ca o pandemie de gripa ar putea costa economia globala pana la 3 miliarde de dolari.
Problema este amplificata si de modul in care fauna este gestionata in tarile sarace. Un studiu prezentat la inceputul acestei luni arata ca mai mult de doua milioane de oameni sunt ucisi anual de boli raspandite de animale domestice sau salbatice.
Cel mai bun exemplu de cum perturbarea unui sistem poate duce la raspandirea bolilor infectioase este cel al virusului Nipah din sudul Asiei, asemanator cu virusul Hendra din Australia. Cele doua virusuri erau purtate in mod normal de „vulpile zburatoare”, o specie de liliac. Aceste animale poarta virusul de milioane de ani si nu le afecteaza grav. Dar in momentul in care virusul este transmis altor animale, sau chiar omului, poate avea efecte teribile.
In 1999, la Malaysia, un astfel de liliac a scapat o bucata de fruct pe care o mesteca intr-o crescatorie de porci aflata in padure. Porcii s-au infectat imediat, iar apoi virusul a trecut la oameni. Din cele 276 de persoane infectate, 106 au murit si multe altele au suferit probleme neuronale iremediabile. Medicii au fost neputinciosi in fata bolii. Nu au reusit sa descopere un vaccin impotriva virusului, relateaza New York Times.
