Vreau sa va dezvalui parerea mea despre lipsa implicarii noastre, a romanilor, in proiecte ecologice.
Peste jumatate din populatia tarii noastre traieste intr-o saracie greu de imaginat pentru noi, cei care suntem mai „norocosi”. Aceasta parte mai putin „norocoasa” a populatiei tarii in care traim se lupta sa supravietuiasaca, sa puna ceva pe masa, in cazul in care au si asa ceva. Acesti oameni traiesc in mare parte in mediul rural si in zone slab dezvoltate economic. Majoritatea au renuntat la scoala sau nu au frecventat-o niciodata. Multi nu au nici un mijloc de informare, precum televizorul, radioul etc. (cu toate ca exemplele negative sunt numeroase: crime, violuri, accidente, care te fac sa iti cam pierzi speranta ca lucrurile s-ar putea imbunatati).
Aceste suflete lovite de soarta, fara educatie si fara o baza psihica (cauzate de viata grea, de lipsa de iubire si de liniste, de nepasarea noastra si de dispretul pe care il aratam fata de ele),care se chinuie sa supravietuiasca, nu cred ca se pot gandi la salvarea planetei sau la proiecte ecologice, deci nu pot fi acuzate de nepasare in fata distugerii planetei si nu pot fi catalogate drept egoiste. EGOISTI suntem noi cei care suntem mai „norocosi” sau „foarte norocosi” din punct de vedere economic si nu numai, pentru ca ne gandim cum sa acumulam cat mai multe avantaje materiale, pentru ca facem excese si pt ca ne falim cu cate avem si cat de tari suntem noi. EGOISTI suntem tot noi pentru ca, atunci cand ne inplicam intr-un proiect ecologic, evitam zonele defavorizate si catalogam oamenii din acele zone drept dificili. EGOISTI suntem noi pentru ca stam in cercul nostru social alegand calea usoara si impiedicand informarea.
Traim vremuri grele si trebuie sa fim intelegatori cu cei nevoiasi si sa ii ajutam, atat din punct de vedere material, cat si moral, pentru a putea ajunge pe aceeasi linie de plutire. Doar asa putem ajunge sa ne intelegem si sa avem preocupari comune. Pntru a reusi sa salvam ceea ce natura ne-a dat pe gratis si, implicit, pe noi insine, trebuie sa devenim mai responsabili pentru deciziile noastre si sa o facem impreuna (aici ar trebui sa fie inclusi si cei care ne conduc si care trag din greu pentu averile personale). Nu incerc sa generalizez trasaturile fiecarei paturi sociale si sunt constient ca fiecare are atat reprentanti de seama, cat si exemple negative. Am incercat sa subliniez faptul ca trebuie sa urmam niste pasi normali pentru a progresa si faptul ca trebuie sa ne straduim mai mult.