Reducerea cotei de certificate de emisii de dioxid de carbon obliga poluatorii din Romania la investitii suplimentare, urmate de cresterea preturilor
Prin taierea a 20,7% din cota solicitata in Planul National de Alocare, Comisia Europeana (C.E.) a creat o gaura financiara Romaniei de aproape 210 milioane euro, pentru anul acesta, si de aproape 9 miliarde pana in 2012. Iar daca pretul certificatelor va creste pe piata internationala, pierderile ar putea fi mult mai mari.
Dupa semnarea Protocolului de la Kyoto (1997), care prevede reducerea emisiilor de dioxid de carbon la nivel mondial cu 5,2% pana in 2012, tara noastra s-a trezit cu o cota din care isi putea permite sa vanda si sa incaseze cateva miliarde de euro. Iata insa ca aderarea la UE si masurile mult mai stricte adoptate de aceasta in privinta protectiei mediului au facut ca „manoasa” cota sa fie redusa semnificativ si sa ne transforme din posibili vanzatori in posibili cumparatori. Cele 250 de instalatii care emit dioxid de carbon, cuprinse in Planul National de Alocare (PNA), se vor vedea obligate sa cumpere certificate suplimentare, pentru ca majoritatea nu au facut investitii de mediu pentru reducerea emisiilor. Lovitura cea mai grea o va primi sistemul energetic, raspunzator pentru circa 60% din totalul emisiilor de dioxid de carbon, care nu va putea suporta cheltuielile de mediu decat in conditiile majorarii substantiale a pretului la energia electrica.
Cine imparte parte-si face
Prin PNA, Romania a solicitat C.E., pentru 2007, 84,2 milioane de certificate, dar a primit 74,8 milioane. Mai grav este ca, pentru perioada 2008-2012, din cota solicitata de 97,55 milioane certificate anual ne-au fost aprobate doar 75,9 milioane, ceea ce echivaleaza cu o reducere de 20,7%. De asemenea, la fel de drastic au fost taiate si cotele Poloniei, Slovaciei sau chiar Cehiei, iar cota Bulgariei a fost diminuata cu 37,4%. In schimb, pentru tarile puternic industrializate din UE reducerea a fost mai mult de fatada: cota Frantei si a Marii Britanii pentru urmatorii 4 ani a ramas neatinsa, cea a Germaniei s-a diminuat doar cu 6%, iar a Italiei cu aproape 7%. Mai trebuie facuta precizarea ca decizia C.E. privind aprobarea Planurilor Nationale de Alocare nu poate fi negociata nici inainte, nici dupa aprobarea lor.
Diferentele persista
Asadar, Romania a pierdut 9.080.765 de certificate de emisii de dioxid de carbon echivalent anual si nu este exclus sa trebuiasca sa-si completeze necesarul prin cumpararea de certificate de pe piata europeana. Altfel spus, un certificat de emisie este echivalentul unei tone de dioxid de carbon si valoarea lui de piata, in momentul de fata, este de circa 23 euro. La numarul de certificate amintite, suma pierduta se ridica la peste 208 milioane euro. C.E. a mai stabilit si nivelul capacitatii de linking a operatorilor romani (linkingul inseamna echivalarea in schema europeana a certificatelor similare emise in baza Protocolului de la Kyoto, ceea ce se traduce in preturi mult mai mici), la doar 10% din nivelul alocarii. Prin comparatie, sa spunem ca nivelul capacitatii de linking pentru Germania este de 20%. In aceste conditii, instalatiile cuprinse in PNA vor avea dreptul sa foloseasca pentru conformare certificate provenind din proiecte Kyoto, capacitatea de linking fiind de 38 milioane certificate pe perioada 2008-2012. La preturile actuale, schimbul de certificate ar putea aduce operatorilor romani in jur de 190 milioane euro, fara a le afecta conformarea. Daca diferenta de pret dintre certificatele din schema europeana si cele emise prin Protocolul de la Kyoto s-ar reduce cu numai 1 euro, pierderea Romaniei ar fi de 38 milioane euro.
Si noi gresim
Urmatoarea provocare pentru operatorii romani va fi data de inscrierea certificatelor in Registrul National, care nu a primit inca acreditarea de la Bruxelles, si apoi intrarea lor pe piata carbonului. Romania, desi avea o sansa unica de a deveni o piata regionala, se pare ca a ratat aceasta ocazie. Daca ne uitam insa la decizia C.E. privind Planul National de Alocare al tarii noastre, ajungem la concluzia ca reducerea cotei se datoreaza si autoritatilor de la Bucuresti. Dupa ce ni se atrage atentia ca putem cadea din nou in plasa ajutorului de stat, ni se spune negru pe alb: „Comisia noteaza ca alocatiile individuale catre instalatii se bazeaza pe previziuni de crestere a sectorului intocmite de Guvern. Astfel de estimari pot depinde de multe ipoteze subiective care sunt greu de verificat in maniera obiectiva, si Romania nu a demonstrat ca estimarile utilizate sunt suficient documentate. In final, C.E. nu a primit informatii adecvate pentru a aprecia daca bonusul pentru actiunea timpurie este acordat intr-o maniera consistenta”.
Sursa: Sfin
