Experimentul EFdeN: cum arata casa din oras in care se pot cultiva rosii, care produce mai multa energie decat consuma si in care controlul masinii de spalat se face cu un smartphone?

„Casa inteligenta nu mai e considerata o moda, ci un fenomen care va lua amploare in viitor“, spune Florentina Totth, presedintele Schneider Electric Romania, unul dintre cei mai importanti  furnizori de echipamente si servicii pentru industria energetica. In aproximativ o luna de zile, 70 de studenti din Romania vor expune la Versailles, in fata palatului Regelui Soare (Ludovic al XIV-lea), proiectul EFdeN, o casa care poate produce mai multa energie decat consuma, prin intermediul panourilor solare. Echipa Romaniei va avea de luptat cu alte 19 proiecte de case solare in noua editie a competitiei Solar Decathlon, acolo unde si-a facut debutul casa Prispa, locuinta care acum produce energie in satul Luncani si care este detinuta de o familie din Bacau. 

„Romania este una dintre cele 20 de tari care au intrat direct in finala de la Versailles. Proiectele care vor fi prezentate se inscriu in trei categorii: cladiri noi, cladiri construite peste alte cladiri, niste plombe urbane, daca vreti, si solutii pentru claidiri vechi. Totul este insa pentru mediul urban“, spune Alexandra Fulga, coordonatorul de comunicare al EFdeN (Functie de N unde N este natura).

Proiectul Romaniei se inscrie in prima categorie, iar elementul de noutate este incorporarea unei sere in interiorul casei, raspuzand astfel unei nevoi in crestere in ceea ce priveste alimentatia sanatoasa.

„Ne inscriem intr-o tendinta care la nivel european a prins rada­cini, acel urban far­ming. EFdeN este o casa solara, adaptata insa mediului urban. Noi introducem o sera in casa, un spatiu in care poti sa cresti rosii, castraveti, plante aromatice. Sistemul stie cata apa sa picure. Casa are si o borna electrica pentru incarcarea masinii“, mai spune Alexandra Fulga.

Dincolo de aceasta sera, casa vine la pachet cu sisteme care permit controlul consumului de energie.
Controlul jaluzelelor si al temperaturii

„In general, solutiile pornesc de la idei foarte simple si ajung pana la sisteme complexe si pot include senzori de prezenta, senzori crepus­culari, care regleaza intensitatea luminoasa in functie de conditiile de afara sau sisteme care integreaza toate functiile de baza cum ar fi controlul iluminatului, al jaluzelelor, al temperaturii sau al echipamentelor electrocasnice“, spune Florentina Totth, Schneider Electric fiind de altfel furnizorul de solutii energetice, dar si de training pentru cei 70 de studenti care au pus pe picioare proiectul EFdeN.

In functie de complexitate variaza si costul pentru astfel de solutii, care potrivit jucatorilor din domeniu pot aduce economii la factura de energie intre 18 si 30%.

„Costul acestor solutii se ridica, in functie de solutie, la 10-25 euro pe metrul patrat. Prin implementarea acestor solutii se pot obtine economii de 18% la factura de energie“, spune Doru Calangea, director al Demco Lighting, reprezentant al GIRA in Ro­mania. GIRA este o companie ger­mana specia­lizata in sisteme electrice.

O astfel de solutie, furnizata de Schneider Electric, este im­ple­mentata si in casa EFdeN, numai ca fata de o locuinta normala, EFdeN mai are un atu: isi produce singura energia de care are nevoie prin intermediul unui sistem de panouri solare.

„La EFdeN avem im­plementat acest sistem. Proiec­tul este conceput sa fie amplasat in fostele situri industriale. Un astfel de complex are nevoie de 6 hectare. Casa se autosustine din punctul de vedere al consumului. Practic nu ai facturi la energia electrica. Ideea este sa produci mai mult decat consumi“, spune Alexan­dra Fulga, reprezentanta EFdeN.

Potrivit acesteia, costul casei EFdeN, care acum este un prototip, este de 300.000 de euro.

„Ideea nu este de a vinde ulterior casa, ci s-o folosim ca pe un centru de cercetare. La scara industriala, casa va costa 120.000 de euro cu tot cu teren. Casa are o suprafata de 130 de metri pa­trati utili si 90 de metri patrati am­prenta la sol“, precizeaza Alexandra Fulga.

Ea spune ca reactiile de pana acum in legatura cu proiectul EFdeN sunt bune.
Salarii si strategie

„Sectorul a crescut semnificativ (cel al solutiilor inteligente pentru sectorul rezi­dential – n.red.) si constant in ultimii 4-5 ani. A fost unul dintre paradoxurile crizei, care i-a obligat pe oameni sa fie mai atenti cu bugetele lor“, mai spune Florentina Totth.

Drumul pe care il au insa de parcurs aceste case si solutii inteligente pentru a depasi stadiul de nisa si pentru a se transforma intr-o tendinta bine conturata are mai multe hopuri de trecut.

Pe termen lung, piedicile vin chiar din structura sistemului energetic local, un sistem imbatranit care potrivit celor mai recente estimari lansate ar avea nevoie de investitii de 40 de miliarde de euro.

Circa 80% din termocentralele din Romania au durata de viata depasita, 31% din hidrocentrale trebuie inlocuite, 65% din retelele de distributie a energiei sunt intr-un grad avansat de uzura, reteaua de transport al gazelor naturale este „expirata“ in proportie de 60%, arata Strategia ener­getica a Romaniei 2011-2035, document care este insa un simplu draft.

Intr-un astfel de peisaj, inserarea unor case inteli­gen­te, a unor con­su­ma­tori care se transforma rapid in producatori pe scara extinsa poate introduce pro­bleme la ni­velul intregului sis­tem.

„Integrarea tuturor aces­tor so­lutii este una dintre ma­rile provocari pentru ca multa vreme ener­gia elec­­­trica a curs dintr-un singur sens. Acum inter­vin mai multi actori pe acest lant. Re­teaua are nevoie de un facelift major in con­textul in care vor­bim de o in­frastruc­tura care da­tea­za din anii ’60. Acest lucru inseamna ca avem ne­voie de o strategie pe termen lung care sa fie urmarita cu consecventa. Fara acest lucru nu putem avea o dez­vol­tare echilibrata, eficienta“, spune Floren­tina Totth. Dincolo de acest impe­diment, mai este unul mai apropiat de utili­zatorul final. Daca in tarile vestice sunt pro­iecte guver­na­mentale gandite sa spri­jine inves­titiile in so­lutiile de eficienta ener­­getica si de ge­nerare la locul de con­sum, in Ro­mania acest cadru legislativ nu exista. „Esti­mam ca se va ajunge la acest nivel (cand casele inteligente vor deveni un seg­ment bine conturat si nu doar o nisa – n.red.) atunci cand salariul mediu va ajun­ge similar cu cel din vestul Euro­pei“, co­n­clu­­zioneaza Doru Calangea, repre­zen­tantul GIRA.