Goana dupa aur, varianta 2013: parcurile fotovoltaice

Francezii de la EcosunExpert intr? în produc?ia de energie cu un parc fotovoltaic la Podu Olt
Goana dupa aur, varianta 2013: parcurile fotovoltaice
Goana dupa aur, varianta 2013: parcurile fotovoltaice

Pentru ca de anul viitor sunt anuntate schimbari in politica acordarii de certificate verzi, milionarii in euro se grabesc sa puna in functiune de anul acesta parcuri fotovoltaice pe sute de hectare. Numai in judetul Sibiu sunt in diferite proceduri de avizare mai bine de 15 astfel de investitii.

La finele lui 2011, un fond de investitii german anunta deschiderea celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, cel de la Eggebek (Germania). Construit pe locul unui fost aeroport militar, parcul de 83 de MW acopera 130 de ha. La inceputul acestei luni, numai Primaria Selimbar a depus la Agentia de Mediu solicitarea aprobarii unui plan urbanistic zonal in vederea construirii unui parc fotovoltaic pe nu mai putin de 184 de ha. Oficial, terenul aflat in apropierea sensului giratoriu de la Vestem este, deocamdata, in pregatire pentru investitorii interesati, urmand a fi, cel mai probabil, scos la licitatie cu destinatia parc fotovoltaic.

Dimensiunile parcului de la Selimbar palesc, insa, pe langa cel pregatit intr-un judet invecinat Sibiului, unde investitiile de sute de milioane de euro vizeaza amplasarea de panouri fotovoltaice pe mai bine de 300 de ha de teren.
Alte astfel de investitii mai sunt in curs de pregatire si in alte comune din Sibiu, cum ar fi Axente Sever (33 ha), Avrig (doua parcuri pe 8,4 respectiv 15,6 ha), Bruiu (29 de ha) si lista poate continua.

”Aurul negru” e verde: certificatul verde

Explicatia ”exploziei” de proiecte de investitii in parcuri fotovoltaice sta in facilitatile pe care Statul Roman le ofera celor care produc energie electrica din surse regenerabile, asa-numitele ”certificate verzi”. Aceste certificate primite de la autoritatile romane de producatori pot fi ulterior valorificate printr-o bursa anume (cea de energie OPCOM), iar valoarea unuia este de minim 27 de euro si maxim 55 de euro – iar acum, certificatele se vand la suma maxima. Potrivit legislatiei, furnizorii de energie (precum Electrica sau E.On) sunt obligati sa cumpere aceste certificate.
Cei care produc energia verde din surse solare primesc sase certificate verzi pentru fiecare MWh livrat in reteaua nationala (spre diferenta, de exemplu, de cei care folosesc eolienele si care primesc doua astfel de certificate).
Apetitul brusc al investitorilor pentru parcuri fotovoltaice tine de faptul ca, de anul viitor, legislatia in domeniu va fi modificata, iar pentru un MWh producatorii de energie din surse solare vor mai primi, pentru urmatorii 15 ani, ”doar” patru certificate verzi pentru fiecare MWh.

1,3 mil. euro pentru un ”parculet”

Evenimentul Zilei a discutat cu mai multi investitori din domeniu, unii dintre acestia avand deja parcuri fotovoltaice functionale. Potrivit lor, in momentul de fata, pentru fiecare MW putere maxima a unui parc fotovoltaic este nevoie de o investitie de aproximativ 1,3 milioane de euro. ”Un parc de un MW, in conditiile solare din jurul Sibiului, livreaza anual in sistem aproximativ 1.200 de MWh (estimativ, desi poate fi mai putin). Cum, in momentul de fata, un certificat verde este la valoarea maxima, de 55 de euro, la final de an vei incasa aproximativ 450.000 de euro (in suma sunt incluse atat contravaloarea certificatelor verzi, cat si pretul energiei electrice furnizate, adica aprox. 40 de euro pentru un MWh – n.r.). Practic, in trei ani investitia este amortizata”, a descris un astfel de mare investitor, care a pus deja in functiune o astfel de investitie in judetul Sibiu. Refuza sa isi spuna public numele deoarece mai are si alte investitii in lucru, iar concurenta e ”apriga”.

Se apropie inflatia

In teorie, afacerea parcurilor fotovoltaice pare una foarte lucrativa. In realitate, insa, o astfel de investitie are de infruntat un amplu hatis birocratic. ”Cel putin sase luni iti trebuie numai pentru o statie de transformare. O simpla statie de transformare. De aceea nu prea cred ca proiectul de la Selimbar are sanse de reusita, pentru ca a fost lansat destul de tarziu, mai sunt enorm de multe acte de obtinut”.
Dincolo de birocratie, in Romania se contureaza, deja, imaginea unei inflatii de certificate verzi. In momentul de fata, anual, furnizorii de energie sunt obligati sa cumpere aproximativ cinci milioane de certificate verzi. ”Cu aceasta explozie de proiecte este evident ca numarul de certificate verzi emise anual va fi mai mare decat cel pe care furnizorii de energie sunt obligati sa il cumpere. Pe de o parte, acest lucru va cobori valoarea fiecarui certificat la minimul de 27 de euro. Pe de alta parte, insa, nimeni nu stie deocamdata ce se va intampla cu certificatele verzi in plus, pentru care nu va mai fi cine sa le cumpere. Autoritatile romane nu au inca un raspuns. Ăsta e cel mai mare risc, pentru ca cei 40 de euro/MWh pe care ii primesti pe curentul propriu-zis nu iti vor acoperi investitia decat in mai bine de 30 de ani”.

Sistemul energetic, pus la incercare

Productia de energie electrica din astfel de parcuri este, la fel ca si in cazul eolienele, una care fluctueaza. Si cum energia electrica nu poate fi stocata, ci tot ce se produce trebuie si consumat, variatiile de productie de peste zi pun probleme serioase sistemului energetic national, in conditiile cresterii productiei de energiei din surse regenerabile precum cele eoliene sau solare. ”Daca brusc e vant puternic sau soare sau brusc se opreste productia de energie electrica din astfel de surse “verzi”,sistemul energetic este nevoit sa reactioneze,oprind sau respectiv pornind centrale clasice, aceasta pentru mentinerea stabilitatii sistemului energetic. In anumite situati poate deveni o problema pentru sistemul energetic, este nevoie de pregatirea acestuia prin investitii capabile sa elimine astfel de pericole”, declara un specialist in transportul energiei. Fostul director al Transelectrica si, in prezent, presedintele Centrului Roman al Energiei, Stelian Gal, arata ca una din solutiile acestor probleme sunt asa numitele ”retele inteligente” – smart grids. ”Una din misiunile unei astfel de solutii este conectarea in conditii de siguranta a resurselor energetice regenerabile la sistemul energetic. Pentru Sibiu avem in pregatire un proiect ,”Smart City Sibiu”, de realizare a unei microretele de gestionare «inteligenta» a consumului de energie a municipiului. In cursul acestui an va fi realizat studiul de solutie, in paralel cautand sursele de finantare”, a declarat Stelian Gal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *