Goana dupa soare

1
1036

In 1989, Romania era pe locul 5 in lume la panouri solare! Peste un milion de metri patrati de captatoare solare insta late in comunism au fost lasate in paragina.

Ministerul Mediului va cheltui anul acesta, prin programul „Casa Verde”, 130 de milioane de euro pentru inlocuirea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme pe baza de energie alternativa, precum eolienele sau panourile solare. Programul, deocamdata suspendat, urmeaza sa fie relansat in scurt timp
, dupa ce a reusit sa suscite un interes enorm din partea populatiei, interesata de scaderea facturilor la intretinere. Romanii nu stiu insa faptul ca, in 1989, Romania se situa pe primele locuri in lume la panouri solare instalate, rezultat al unui program urias demarat la ordinul lui Ceausescu in anii „70.

Cu panouri la pachet

Locatarii blocului VII de pe Strada Marinarilor, din cartierul Baneasa, platesc bani grei la intretinere in fiecare luna, desi imobilul geme sub greutatea zecilor de panouri solare instalate in anii „80. Pe vremea lui Ceausescu, intreg cartierul a fost dat in folosinta avand panouri solare pe blocuri. Vestigii ale unui program extrem de modern si indraznet pentru acea perioada, o mare parte din ele au sfarsit la fiare vechi dupa 1989.

Un milion de metri patrati de panouri

La sfarsitul lui 1989, in Romania erau instalati peste un milion de metri patrati de captatoare solare pentru apa calda menajera, tara noastra fiind a cincea din lume dupa Australia, SUA, Israel si Grecia. Uluitoarea afirmatie apartine chiar unuia dintre fostii responsabili ai programului de cercetare si utilizare a energiei solare, dr. inginer Liviu Dumitrescu, in prezent presedinte al Asociatiei Inginerilor de Instalatii din Romania (AIIR).

„Specialistii au fost cei care au aratat ca se poate utiliza energia solara. Apoi, cei aflati in jurul lui Ceausescu au inteles ca era o metoda de a reduce consumul de combustibil. Comitetul de Stat al Planificarii stabilea cotele de combustibil alocate pentru fiecare minister in parte. Or, din acel moment, ministerelor li s-a spus: anul acesta veti face atatea mii de metri patrati de captatoare solare si va reduc cota de combustibil cu atat”, explica Dumitrescu metodele de economisire de la acea vreme.

Panouri, de ochii lui Ceausescu

Profesorul Mihai Ilina, in prezent sef de catedra la Facultatea de Instalatii din Bucuresti, considera ca, cel putin in cazul „mastodontilor”, rezultatele au fost „un fiasco si o risipa uluitoare de bani”. Spre finele anilor „70, Facultatea de Instalatii s-a ocupat de implementarea statiilor solare la complexe industriale, precum Industria Lanii de la Constanta sau Industria Agricola Balotesti. „Am pus panouri si la APACA. Cei de-acolo ne-au spus: -Avem apa de 60 de grade din procesul tehnologic si noi o aruncam, iar voi vreti sa ne puneti soare?!-. Acelasi lucru la Tricodava, unde trebuiau incalziti 15.000 de litri de apa cu panouri solare, in vreme ce ei aruncau apa calda. Era o tampenie. Trebuia sa fie mari, masive, chiar daca era sau nu nevoie”, arata el.

Apoi a venit randul armatei, care a primit dispozitii sa instaleze panouri solare. „Am facut la unitatile militare de la Clinceni, de la Sihlea… Nu stiu cate dintre ele au dat rezultate. Erau imprastiate pe suprafete mari si se pierdea caldura, insa trebuiau facute, ca sa le vada Ceausescu cand trecea pe-acolo”.

Plaja pentru studenti

In anii „80, programul a inclus si cladirile de locuit. ICRAL-urile au primit sarcina sa dispuna montarea de instalatii la imobilele la care era posibil, acestora fiindu- le redusa cota de combustibil clasic.

Bucurestiul „a scapat” totusi cu un numar redus de blocuri, panourile fiind instalate in doar cateva zone, precum Traian, Ferentari, Batistei sau Diham.

In 1985, in program a intrat si Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), de pe Bulevardul Lacul Tei. „Nu cred ca au mai apucat sa intre in functiune. Studentii se duceau pe terasa si faceau plaja pe izolatia de burete scoasa din spatele panourilor”, isi aduce aminte profesorul Ilina.

LA ORDIN – Sisteme introduse fortat

Cum si de ce au disparut un milion de metri patrati de captatoare solare? „Cea mai mare greseala a regimului comunist a fost aceea ca a introdus aceste sisteme fortat”, admite dr. ing. Liviu Dumitrescu. Dovada ca, imediat dupa „89, panourile au inceput sa fie date jos, nefiind acceptate de la bun inceput, chiar daca s-au bagat bani cu nemiluita in ele, intareste profesorul Ilina. Ca si in cazul „Baneasa”, in cartierul Soarelui din Timisoara, unde au fost date in folosinta 500 de apartamente cu apa calda preparata solar, localnicii au renuntat complet la panouri dupa Revolutie.

Chilipir pentru tarani

Panourile lasate de izbeliste au devenit o excelenta sursa de geamuri sau de fier vechi. „Au fost tarani care le-au luat acasa si le-au instalat in curte, ceea ce, zic eu, nu a fost neaparat rau”, crede Liviu Dumitrescu.

In zona litoralului, panourile erau amplasate in parcaje, pe suporturi
speciale, asigurand in acelasi timp umbrirea masinilor. „S-a distrus enorm de mult. Nu stiu daca mai exista cateva mii sau zeci de mii de metri patrati de panouri”, ofteaza el.

Productia interna de captatoare solare a intrat in declin, iar astazi, singurele panouri de productie integral romaneasca mai sunt fabricate de IAICA Alexandria. Vechile proiecte de executie s-au pierdut prin sertare, insa nici n-ar mai fi de actualitate, pentru ca pe vremuri se foloseau alte materiale, explica Liviu Dumitrescu. „Singura solutie ar fi investitia in cercetare, lansarea unui program coerent. Unele lucrari se pot relua, mai avem cativa cercetatori care au lucrat in trecut, dar avem nevoie de proiecte noi”, mai spune el.

Baneasa, cartierul risipei solare
baneasa - blocuri cu panouri solare
Marturii ale unei „glorioase” istorii ecologiste romanesti, geamurile sparte si suporturile ruginite ale panourilor comuniste de pe blocul VII din Baneasa isi asteapta rabdatoare ultimul drum la fiare vechi. Unii locatari isi mai amintesc cu nostalgie de vremurile in care acestea functionau.

EPOCA DE AUR. Blocurile din Baneasa, primele care au beneficiat de „grija” lui Ceausescu pentru panourile solare

„Au mers, insa doar cativa ani. Vara n-aveam probleme cu intreruperile de apa calda, ca venea de la panourile solare”, povesteste Stanica Saizu. Un vecin de-al sau, de la ultimul etaj, s-a opus ideii de a se renunta la panouri, pentru ca vara ii tin racoare, iar iarna, de cald. Insa majoritatea blocurilor din jur le-au dat jos dupa 1990, cand oamenii au cumparat apartamentele si au devenit proprietari, inclusiv asupra sistemelor solare. Neintretinute, acestea s-au degradat in timp si au devenit nefunctionale. Ca o coincidenta insolita, de sistemele solare din Baneasa s-a ocupat chiar un fost primar al Bucurestiului, Crin Halaicu, care pe vremea aceea era inginer la Institutul de Cercetare-Dezvoltare in Constructii din Bucuresti.

sisteme de panouri solare
MAMAIA

„Se facea multa economie de combustibil”

* Intretinerea si curatarea sistemelor cadea in sarcina angajatilor unui centru de termoficare din apropiere, care scoteau toamna apa din serpentine ca sa nu pocneasca de la gerul iernii.

* „In mod normal, pe serpentine trebuia bagat antigel, insa nu exista asa ceva. Noi scoteam apa, iar primavara le umpleam din nou”, spune un angajat mai vechi.

* Langa centrul de termoficare, pe locul in care acum se ridica un bloc nou-nout, erau instalate mai multe cazane care preluau apa incalzita de panourile de pe blocuri.

* „Instalatiile au mers pana in 1988. Luam apa la 35 de grade si o incalzeam, iar vreo 6-7 ore pe zi aveam apa incalzita solar pentru tot cartierul. Abia seara, pe la 7.00-8.00, cand era consumul mai mare, dadeam drumul la cazanul pe gaze. Asa se facea multa economie de combustibil”, isi mai aminteste acesta.

Sursa: Evenimentul Zilei

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.