Transformarea taxei de poluare in timbru de mediu a readus in discutie poluarea, un subiect vechi de ani de zile, si cum poate fi aceasta redusa, in special in marile orase. Care este situatia si ce se poate schimba?
Pe masura ce parcul auto national imbatraneste, si gradul de poluare din marile orase creste. Cu toate ca din 2005 incoace s-au investit sute de milioane de euro in programul de casare, poluarea nu s-a redus in marile aglomerari urbane.
Mai mult, acum s-a insistat foarte mult pe dioxidul de carbon, cu toate ca acest gaz de sera nu se incadreaza la categoria „noxe”. Cele mai periculoase gaze emise de motoarele autovehiculelor sunt monoxidul de azot, monoxidul de carbon si particulele cancerigene, specifice motoarelor diesel fara filtru de particule. In timp ce noua taxa penalizeaza cel mai mult masinile Euro 3 si 4, paradoxul este ca autovehiculele vechi si foarte vechi, de peste 10-15 ani, cu adevarat poluante, au taxe cu pana la 90% mai mici decat in varianta din 2012 a taxei de poluare.
Calitatea aerului din Romania este urmarita prin Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA), care a fost infiintata in 2007. RNMCA cuprinde 143 statii de monitorizare continua a calitatii aerului si 17 statii mobile, dotate cu echipamente automate pentru masurarea concentratiilor principalilor poluanti atmosferici. Statiile de trafic monitorizeaza influenta si efectele traficului asupra calitatii aerului si masoara emisiile de bioxid de sulf, bioxid de azot, oxid de azot, monoxid de azot, benzen), precum si particulele in suspensie.
„Pentru remedierea acestor situatii si imbunatatirea calitatii aerului in aceste orase, au fost initiate planuri si programe care cuprind o serie de masuri, cum ar fi continuarea programelor de modernizare a infrastructurii transportului public, extinderea si integrarea superioara a traseelor de transport public de suprafata si subteran, urban si regional, inclusiv cu sistemul feroviar, prin utilizarea preponderenta a vehiculelor nepoluante si integrarea transportului in comun cu serviciul public de inchiriere a bicicletelor si acoperirea superioara a zonei centrale a oraselor prin mijloace de transport in comun cu expunere scazuta la blocaje in trafic (metrou, tramvaie) si/sau prioritizarea vehiculelor de transport in comun in intersectii”, spun oficialii Ministerului Mediului.
Institutia urmareste realizarea indicatorilor de calitate a aerului in toate zonele si aglomerarile si vizeaza in principal imbunatatirea calitatii aerului in marile centre urbane si industriale cu efect semnificativ asupra protectiei sanatatii populatiei. Pe de alta parte, atunci cand se pune in discutie starea tehnica a autovehiculelor aflate in circulatie, respectiv cele responsabile direct de poluarea din orase, aceasta se constata si se remediaza cu ocazia inspectiilor tehnice periodice, reglementate de Registrul Auto Roman.
Dincolo de declaratiile de intentie ministeriale si de masurile mai mult sau mai putin eficiente luate, in viata reala varsta medie a parcului auto national a crescut de la 10,7 ani in 2008, ultimul an in care piata auto locala s-a mai apropiat de pragul de 300.000 de masini noi vandute, la aproape 13 ani in 2012. In ultimii sase ani procentul detinut de autoturismele mai noi de doi ani a scazut semnificativ, ajungand de la 23% in 2007, anul de „boom” al pietei auto locale, la 3% in 2012. In acest interval de cinci ani in care s-au casat prin programul Rabla aproape 420.000 de masini vechi, iar statul a investit 380 de milioane de euro pentru reinnoirea parcului auto, varsta medie a continuat sa creasca.
„Aceste procente demonstreaza cat se poate de convingator ca programul Rabla nu a dus la reinnoirea parcului auto sau la inti-nerirea sa, iar modificarile aduse taxei de poluare au avut cel mai mare impact si au condus la imba-tranirea parcului auto”, spune Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia si care mai detine si functia de presedinte al Asociatiei Constructorilor Auto din Romania.
