Harta riscului de poluare a judetului Maramures

Pentru ca nu sunt ecologizate, 10 mine si 5 iazuri din bazinul administrat de Remin raman potentiale surse de poluare cu plumb si zinc. Incetarea activitatii miniere din judetul Marmaures poate avea urmari din cele mai sumbre, din cauza lipsei de fonduri pentru conservarea si ecologizarea exploatarilor.

Un singur iaz de la fostele exploatari miniere din judetul Maramures a fost inchis si ecologizat corespunzator, cel aflat la iesirea din Baia Mare, de unde sterilul a fost prelucrat de compania Transgold. In rest, 10 mine din bazinul minier administrat de Remin si 5 iazuri se afla tot in starea in care au fost lasate, cu lacatul pe usa, fiind gata oricand sa polueze cu metale grele.

“Nu am putea vorbi despre o catastrofa ecologica, pentru ca nu sunt cianuri, insa s-ar polua cu metale grele”, a spus geologul Artur Czigler din cadrul companiei Remin. Plumbul si zincul, cele doua elemente principale care polueaza, au efecte in timp, un exemplu graitor in acest sens fiind raul Sasar care strabate municipiul Baia Mare si a carui apa a avut mereu o culoare rosiatica, nepopulata de nicio vietate.
8 milioane de lei, inchiderea unui iaz

Conform legii, pentru inchiderea minelor este necesar un plan de incetare a activitatii (PIA), dupa care, printr-o hotarare de guvern se aproba sumele necesare pentru inchiderea, conservarea si ecologizarea exploatarii. Compania Remin nu a finalizat planurile de incetare a activitatii pentru minele inchise, astfel ca suma necesara conservarii explaotarilor nu este cunoscuta.

Eugen Olea, directorul Companiei Remin, spune ca inchiderea unui iaz de marime medie presupune lucrari de circa 8 milioane de lei, insa pentru cele mai mari, sumele necesare sunt mult mai mari. “La nivel european, ecologizarea unui metru patrat de iaz costa cel putin 20 de euro, in functie de tehnologie. La un iaz cu o suprafata de 120 de hectare, costurile sunt foarte mari”, a afirmat Olea. Conform directorului, in iazuri se depoziteaza apa cu steril. Acolo se decanteaza, apa se evacueaza limpezita, se epureaza si se duce in emisar.
“Inchiderea consta in asecarea iazurilor, adica se pun niste geomembrane din material sintetic, pentru ca sa impermeabilizeze stratul de suprafata, sa nu mai fie schimb de apa si sa nu se mai infiltreze apa. Se fac studii de stabilitate, se fac lucrari de retaluzare, apoi se toarna niste drenuri, in cazul in care apar infiltratii in zona, pentru a evita alunecarea. Apoi se pune sol fertil si se inierbeaza, dupa care ar trebui sa arate foarte bine”, a explicat directorul Olea.

Toate aceste lucrari implica insa costuri uriase, iar deocamdata, banii care au venit de la guvern au fost suficienti doar pentru acoperirea cheltu ielilor de intretinere. In aceste conditii, o ploaie torentiala cu scurgeri de pe versanti poate oricand sa produca un accident ecologic, ducand la poluare cu metale grele, in principal plumb si zinc.
TEHNOLOGIE

Doua grame de aur la o tona de minereu

Mina Sasar, ca si celelalte din judetul Maramures, are lacatul pe usa inca din iarna anului trecut. Accesul in galerii ar trebui inchis, iar la suprafata, zona trebuie ecologizata. Cladirile aferente, pe care consiliile locale de pe raza localitatilor de care apartin minele nu le revendica, vor fi demolate sau valorificate.

La mina Sasar, o suprafata de 11 hectare de pamant ar putea fi redata municipiului Baia Mare, locatia fiind deosebita pentru un cartier rezidential. Deocamdata insa, doar in faza de proiect, deoarece nu sunt bani pentru conservare. Portarul Viorel Muntean, unul dintre putinii angajati ramasi (aproximativ 40 din cei peste 1.600), povesteste ca a lucrat o vreme in Israel. “Daca ar avea acolo un zacamant ca asta, l-ar culege bobita cu bobita. Dar tara asta e prea bogata si nu mai are nevoie de aur”, spune el, ironic, dupa 15 ani de minerit.

Directorul minei Sasar, Vasile Vlad, traieste mari emotii atunci cand vorbeste despre inchiderea minei. A lucrat aici 19 ani. “Peste 50.000 de tone de minereu stau haldate si nu pot fi exploatate, din cauza intruperii activitatii Transgold”, spune cu lacrimi in ochi directorul Vlad. Tehnologia prin care dintr-o tona de minereu se extrageau doua grame de aur la o tona de minereu este insa prea costisitoare pentru a mentine mineritul maramuresean in viata.

In prezent, Compania Minera Remin mai numara aproximativ 700 de angajati, insa pana in 2008, o parte din ei vor parasi mineritul. Fiind una din ocupatiile de baza ale zonei, inchiderea mineritului i-a determinat pe multi dintre fostii ortaci sa plece la lucru in strainatate.

Sursa: Evenimentul Zilei

Articolul precedentMarii poluatori ai lumii
Articolul următorEnergie din soare si rumegus

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,150FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente