Ingineria genetica in domeniul agroindustrial duce la imbolnavirea organismului in timp

Ingineria genetica, folosita pe scara larga pentru cresterea substantiala a productiei de alimente necesare consumului, are si reversul medaliei: imbolnavirea organismului in timp

Doctorii Ana Maria Mihalache, Mihaela Vicol, Teodora Manea explica:

Beneficiile obtinute prin tehnicile de inginerie genetica in domeniul agroindustrial pot fi clasificate astfel:

• plante rezistente la seceta si daunatori;
• cereale cu continut crescut de proteine;
• cereale fara gluten;
• orez cu un continut ridicat de vitamina A;
• seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimurile dietetice;
• plante fara proteina, provocatoare de alergii (cum ar fi kiwi);
• rosii cu coacere in timpul transportului;
• soia cu o cantitate crescuta de lecitina (prezenta in mod obisnuit in galbenusul de ou), care e emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare.

De asemenea, tehnica se aplica in productia de branzeturi, in hrana pentru dieta pasarilor si a porcilor, in obtinerea unor vitamine si arome alimentare.

Aceste interventii umane in structura naturala a alimentelor se intoarce impotriva omului, deoarece apar efectele adverse ale eliberarii in mediu a organismelor modificate genetic.

Specialistii enumara cateva:

• boli umane (efecte toxice sau alergice);
• efecte negative asupra dinamicii si diversitatii genetice a populatiilor de specii din mediul respectiv;
• aparitia infertilitatii si, implicit, scaderea natalitatii;
• diminuarea rezistentei organismelor la microbi (cresterea bolilor infectioase);
• rezistenta la antibiotice atat la oameni, cat si la animale.

Efectul asupra mediului nu este de neglijat – un exemplu in acest scop ar fi modificarea descompunerii in sol a materialului organic.