Insula vantului. Cum si-au castigat o mana de danezi independenta energetica

Povestea insulei Samso¸ a facut acum un an inconjorul lumii, iar de atunci presa intreaga scrie intr-una despre minunea energetica din inima Danemarcei.REALITATEA.NET a aflat direct de la initiatorul proiectului care este reteta independentei energetice.Insula vantului

In numai 10 ani, insula Samso¸ a devenit centrul verde al Danemarcei si, dupa toate probabilitatile, si al Europei. In 1997, cei 4.300 de danezii au decis sa renunte la combustibilii fosili, pe care i-au inlocuit complet cu energie regenerabila.

REALITATEA.NET este prezenta in Copenhaga, la TH!NK ABOUT IT (o competitie de blogging dedicata schimbarii climatice), unde So¸ren Hermansen, cel aflat in spatele proiectului revolutionar, a vorbit despre cum insula sa a castigat definitiv lupta cu dioxidul de carbon.

Acum mai bine de un deceniu, micuta insula din stramtoarea Kattegat a castigat un concurs sponsorizat de Ministerul Danez al Mediului si al Energiei. La acea vreme, Samso¸ era dependenta in totalitate de petrolul si de carbunii importati de pe continent. Un parc ridicat in larg, format din 10 turbine eoliene, impreuna cu alte 11 de mori de vant aflate pe cuprinsul insulei, a fost ridicat in totalitate din bani locali. In momentul de fata, 100% din electricitatea insulei provine din exploatarea energiei eoliene, la fel ca 75% din caldura.

“Am analizat resursele pe care le aveam la dispozitie pentru a ne castiga independenta energetica”, rememoreaza Samso¸ Hermansen momentul zero al proiectului. “Avem vant puternic ce matura aceasta insula, insa nu toata lumea dorea sa aiba o turbina eoliana in spatele casei. Trebuia sa avem in vedere mai multe aspecte in clipa in care decideam sa pornim la drum: supravietuirea insulei, mai multe slujbe pentru locuitori, o economie locala sustenabila. Doream insa sa devenim o insula independenta de CO2, independenta din punct de vedere energetic“, continua Hermansen.

Incapatanarea si spiritul conservator al localnicilor a fost cea mai mare piatra de incercare pentru Hermansen. “Trebuie sa construiesti povesti ecologice de succes, iar lumea te va urma in efortul pe care il faci”, explica acesta cheia succesului, iar asta s-a tradus prin repetate sedinte si intalniri informale pe care le-a avut cu toti membrii comunitatii pentru a-i convinge de necesitatea proiectului.

A organizat inclusiv intalniri “open house”, in care oamenii care integrasera deja tehnologia in viata de zi cu zi ii primeau pe sceptici in propriile case pentru a le prezenta in detaliu beneficiile. “De fiecare data cand cumparam petrol sau carbuni, aruncam pur si simplu bani in afara insulei”, e un alt argument cu care Hermansen a reusit sa isi convinga semenii insulari.

Tot efortul sau a dat roade, iar localnicii au renuntat la propriile sisteme de incalzire bazate pe combustibil fosil, pe care le-au inlocuit cu instalatii care ardeau paie sau resturi lemnoase pentru a produce caldura si apa calda. In tot acest timp, au cumparat actiuni in noile turbine de vant, care au generat suficient capital pentru a construi 11 mori de vant pe insula, iar apoi alte 10 turbine masive in largul marii. Toate produc acum cu 10% mai multa electricitate decat are nevoie insula Samso¸.

“Am redus cu 140% emisiile de CO2 produse in 1998”, se lauda Hermansen, care a devenit o vedeta media in Danemarca, cu aparitii in publicatii prestigioase precum Time Magazine (care l-a numit erou al mediului anul trecut) sau The New Yorker, care i-a dedicat un dosar de 12 pagini. “Am fost cautat de catre cei de la The Guardian, am aparut de trei ori deja la BBC World News, iar saptamana viitoare New York Times o sa vina la noi pentru a doua oara”, spune fara modestie danezul.

Samso¸ a inaugurat recent si o academie energetica. “Ii face pe copii nu doar responsabili fata de energie, ci ii si transforma in viitori ingineri”, explica Hermansen. Iar o delegatie din China, sosita de curand la Samso¸, doreste sa faca o insula asemanatoare pana in 2010 si au cerut expertiza danezilor.

In tot proiectul s-au investit 75 de milioane de dolari in 10 ani, dintre care 65 de milioane au provenit de la cetateni, companii si municipalitate. Asta in conditiile in care pana atunci se investeau anual 10 de milioane de dolari in importul de energie. Reteta pentru ca astfel de lucruri sa devina posibile e simpla in ochii lui Hermansen: ai nevoie de politicieni curajosi, dar mai ales de cat mai multi eroi locali.

Sursa: Realitatea TV

Articole similare

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,189FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente