Lecții importante pentru mediu, pe care ar trebui să le învățăm din pandemia COVID-19

Carantina în care a intrat lumea, într-o mai mică sau mai mare măsură, a avut atât efecte pozitive, cât și efecte negative asupra mediului. Pe de o parte, au fost constatate reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră și o îmbunătățire a calității aerului, efecte temporare potrivit unui raport recent al Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency – EEA). Pe de altă parte, a crescut cererea de plastic de unică folosință și, odată cu ea, problemele asociate gestionării deșeurilor generate. În concluziile EEA se afirmă că, din înțelegerea acestei relații cauză-efect, factorii de decizie ar putea învăța cum să acționeze mai bine în viitor. 

Pandemia COVID-19 a scos în evidență că remodelarea sistemelor noastre, nesustenabile, de producție și consum este vitală. Încă o dată, a fost vizibilă natura interconectată a sistemelor planetare, de la originea zoonotică a bolilor și relația cu mediul natural și lanțurile alimentare, până la vulnerabilitatea la boli care rezultă din inechitatea socială, problema calității aerului, poluare și alți factori de mediu. 

Biodiversitate, lanțuri alimentare și boli zoonotice 

Conform dovezilor, COVID-19 este o boală zoonotică, adică transmisă de la animal la om. Apariția acestor patogeni zoonotici este legată de degradarea mediului și interacțiunea om-animal în cadrul lanțului alimentar. Aproximativ 60% dintre bolile infecțioase la om sunt de origine animală (Woolhouse și Gowtage-Sequeria, 2005), în timp ce trei sferturi dintre bolile infecțioase nou apărute sunt transmise de la animal la om (Woolhouse et al., 2001). Noile virusuri au apărut din sistemele intensive de creștere a animalelor domestice. Producția intensivă de proteină animală implică creșterea animalelor foarte aproape unele de altele, adesea în condiții proaste, favorizând vulnerabilitatea la infecție (UNEP, 2020). Mai mult de jumătate dintre bolile infecțioase zoonotice apărute din 1940 încoace au fost asociate cu măsuri de agricultură intensivă (Rohr et al., 2019).

Perioada de carantină a arătat că lipsa perturbărilor umane, în zonele urbane și în cele rurale, dă ecosistemelor și habitatelor o șansă de a-și reveni și le furnizează noi spații pe care speciile să le ocupe. Menținerea sau extinderea spațiilor dedicate naturii în orașe ar trebui să devină o parte din ce în ce mai considerabilă a agendei pentru sustenabilitate, se subliniază în raport. Mai ales că noile studii evidențiază că ariile naturale cresc reziliența orașelor, menținând bunăstarea populației urbane în timp ce permit distanțarea socială. 

Emisiile de gaze cu efect de seră, beneficii pe termen scurt și lecții pentru viitor 

Criza COVID are un impact direct asupra sectorului energiei și a emisiilor de gaze cu efect de seră, atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel global. Datorită efectelor pandemiei asupra economiei, ne aflăm în fața unei reduceri a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE, comparativ cu anul 2019. Reducerea va fi cuantificată cu adevărat doar la finalul anului. 

Sectorul transporturilor, o sursă importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, este afectat în mod special de către criza COVID-19. Cererea pentru transportul de călători a scăzut, ca urmare a restricțiilor internaționale de transport și a reducerii traficului navetiștilor, călătoriilor de agrement și de afaceri. Uniunea Internaţională a Transportului Rutier (IRU) estimează că traficul rutier de pasageri din Europa va înregistra o scădere cu 57% în acest față de 2019, iar Asociația Internațională pentru Transport Aerian (IATA) vorbește de o scădere cu 65,2% a numărului de kilometri de zbor de pasageri în Europa, la finalul lunii iulie. 

Efectul măsurilor de carantinare asupra calității aerului. Comparație între concentrațiile preconizate și cele înregistrate de PM10 în aprilie 2020. Sursa foto: European Environment Agency

Calitatea aerului și mediu (ne)sănătos 

Unul dintre cele mai evidente efecte pe termen scurt ale carantinei impuse de COVID-19 a fost îmbunătățirea dramatică a calității aerului, în special în unele dintre cele mai poluate orașe ale lumii. Deși nivelul de calitate a aerului pare să fi revenit la valorile de dinainte, pe măsură ce măsurile mai stricte au fost ridicate, această perioadă a relevat câteva dintre beneficiile reducerii sustenabile și de durată a poluării aerului. 

Datele EEA privind calitatea aerului au arătat o scădere bruscă a concentrației de dioxid de azot NO2, un poluant rezultat în principal din transportul rutier, în multe țări europene în care au fost implementate măsuri de carantinare în primăvara anului 2020. De asemenea, în aceeași perioadă s-au redus și concentrațiile de PM10 în Europa, însă nu la fel de semnificativ ca în cazul NO2. Concentrațiile de PM10 sunt influențate de către emisiile din surse naturale, precum și provocate de om, din încălzirea rezidențială, agricultură și industrie, care au fost mai puțin afectate de restricții. Amploarea reducerilor a variat considerabil. Cele mai mari reduceri, de până la 70%, au fost observate în centrele urbane din țările cele mai afectate de COVID-19, spre exemplu în Milano și Madrid. Alte orașe, cum ar fi Atena, care a fost mai puțin afectată de primul val COVID, au înregistrat scăderi inițiale semnificative în concentrațiile de NO2, urmate de o revenire la nivelurile de dinainte de carantină.

Citește și Poluarea cu pulberi ultrafine și oxizi de azot – factor agravant pentru COVID-19

Expunerea chimică a fost corelată indirect cu vulnerabilitatea la OCVID-19. Anumite substanțe chimice sunt asociate cu impact asupra sănătății, precum obezitate, boli cardiovasculare, imunotoxicitate și boli respiratorii, toate acestea fiind demonstrate că cresc susceptibilitatea la COVID-19. În acest context, un studiu recent a sugerat că expunerea pe termen lung la doze mici de mixturi de substanțe chimice poate conduce la imunodeficiență în fața epidemiilor și pandemiilor (Tsatsakis et al., 2020).

Plasticul, deșeurile și reciclarea

Pandemia a provocat schimbări importante în producția și consumul de mase plastice și în generarea deșeurilor de plastic. Pandemia a dus la o creștere bruscă a cererii globale de echipament de protecție individuală, cum ar fi măști, mănuși, halate, dezinfectant pentru mâini îmbuteliat etc. La începutul eforturilor de a stopa răspândirea virusului, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că în fiecare lună la nivel global e nevoie de 89 de milioane de măști, de 76 de milioane de mănuși și de 1,6 milioane de ochelari de protecție/viziere. 

Pe lângă acestea, măsurile de carantinare au avut un impact puternic asupra consumului de ambalaje și produse din plastic de unică folosință. Cum majoritatea restaurantelor din Europa au fost închise pentru clienți, multe au trecut la activitatea de livrare la domiciliu, folosind recipiente din plastic de unică folosință. Mai multe lanțuri de cafenele nu le-au mai permis clienților să vină cu recipiente reutilizabile personale, folosind în schimb pahare de o singură utilizare. În tot acest timp a crescut și cerea pentru cumpărăturile online, multe dintre produse fiind împachetate tot în plastic de unică folosință.  

Pe termen scurt, aceste produse au jucat un rol important în prevenirea răspândirii COVID-19, dar creșterea cererii pentru asemenea articole poate dăuna eforturilor UE de a reduce poluarea cu plastic și de a trece la un sistem mai durabil și circular. Producția, consumul și eliminarea materialelor plastice de unică folosință în exces vor avea un impact mai mare asupra mediului și a climei, precum creșterea poluării aerului și a emisiilor de gaze cu efect de seră, generarea de deșeuri și riscul ca acestea să ajungă aruncate în natură.

Pe lângă efectele directe derivate din creșterea cererii pentru plastic de unică folosință, mai sunt și alți factori la care trebuie să fim atenți. Activitatea economică redusă pe durata pandemiei a dus la scăderea prețului la petrol, la nivel global. Astfel, a devenit mai ieftină producerea de articole de plastic din materii prime virgine, din surse fosile, decât din materiale reciclate. Sectorul reciclării este în prezent sub presiune, atât la nivel european, cât și la nivel global. O cerere scăzută pe piața materialelor plastice reciclate a complicat eforturile multor municipalități din Europa de a-și gestiona deșeurile în mod sustenabil. 

Inegalități sociale în lumina reflectoarelor

A devenit clar că epidemia COVID nu a afectat în mod egal toate grupurile socio-economice. Este posibil ca mai mulți factori să fi crescut vulnerabilitatea celor cu un statut socio-economic scăzut.

Oamenii mai puțin înstăriți sunt mai predispuși să trăiască în condiții de locuire mai proaste, supraaglomerate, punând în pericol respectarea recomandărilor de distanțare socială și crescând riscul de transmitere a infecției. De asemenea, sunt mai predispuși să aibă slujbe ce nu pot fi îndeplinite de acasă, în asistență medicală, case de îngrijire, supermarketuri, fabrici, depozite și transportul public. În plus, persoanele cu statut socio-economic mai scăzut sunt mai expuse la condiții de muncă instabile și se confruntă cu incertitudine financiară din cauza impactului economic al răspunsului la COVID-19. Sunt supuși unei presiuni semnificative pentru a continua să lucreze chiar și atunci când se îmbolnăvesc, pentru a proteja veniturile gospodăriei.

Dincolo de riscul mai mare de transmitere în astfel de condiții, stresul susținut slăbește sistemul imunitar, crescând vulnerabilitatea la o serie de boli (Patel et al., 2020). În cele din urmă, persoanele mai sărace din zonele urbane e mai probabil să fie expuse la niveluri mai ridicate de poluare a aerului și de zgomot, asociate cu boli respiratorii și cardiovasculare, precum și cu hipertensiune arterială (EEA, 2019). Aceste boli agravează riscul de deces prin COVID-19 (Yang et al., 2020), rezultând că persoanele cu statut socio-economic scăzut sunt mai susceptibili la mortalitatea prin COVID-19 (Patel et al., 2020).

Traducerea și adaptarea: Gabriela Barbur

Articole similare

Substanțe chimice periculoase, din ambalajele de plastic, în farfuria noastră și în organismul uman

Peste 20 de substanțe chimice periculoase asociate cu ambalajele de mâncare au fost descoperite în cantități mari în corpul uman, în cadrul...

Care este viziunea partidelor asupra problemelor de mediu. Analiză Greenpeace înainte de alegeri

Greenpeace România a analizat programul principalelor partide politice pe mediu, climă, energie și emisii din transport, în prag de alegeri parlamentare. Acestor...

Coca-Cola Company, PepsiCo și Nestlé, al treilea an consecutiv pe podiumul celor mai mari companii care poluează cu plastic

Coaliția internațională Break Free From Plastic (BFFP) a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă virtuale, raportul anual privind auditul de...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,673FaniÎmi place
89CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Substanțe chimice periculoase, din ambalajele de plastic, în farfuria noastră și în organismul uman

Peste 20 de substanțe chimice periculoase asociate cu ambalajele de mâncare au fost descoperite în cantități mari în corpul uman, în cadrul...

Care este viziunea partidelor asupra problemelor de mediu. Analiză Greenpeace înainte de alegeri

Greenpeace România a analizat programul principalelor partide politice pe mediu, climă, energie și emisii din transport, în prag de alegeri parlamentare. Acestor...

Coca-Cola Company, PepsiCo și Nestlé, al treilea an consecutiv pe podiumul celor mai mari companii care poluează cu plastic

Coaliția internațională Break Free From Plastic (BFFP) a lansat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă virtuale, raportul anual privind auditul de...

De ce sistemul de garanție-returnare este o formă de responsabilitate extinsă a producătorilor?

Pe ai cui umeri cade responsabilitatea în cadrul sistemelor de garanție-returnare? În decursul anilor de când se implementează aceste sisteme, au existat...

„Reprezentanții industriei și comercianții ar trebui să perceapă sistemul de garanție-returnare mai degrabă ca o mare oportunitate”

CursDeGuvernare.ro a organizat în cursul săptămânii trecute o conferință pe marginea proiectului de hotărâre privind sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi,...