Pierderea suprafetelor verzi costa economia globala intre doua si cinci mii de miliarde de dolari in fiecare an.
Despaduririle afecteaza economia globala mai mult decat actuala criza bancara, reiese din studiul „Economia ecosistemelor si biodiversitatii”, finantat de Comisia Europeana. Potrivit oamenilor de stiinta care l-au realizat, taierea padurilor implica un cost anual situat intre doua si cinci trilioane de dolari, ceea ce reprezinta aproximativ 7% din PIB-ul mondial, informeaza BBC Online. „Sectorul financiar a inregistrat, pana acum, pierderi de aproximativ 1,5 trilioane”, a facut o comparatie economistul Pavan Sukhdev de la Deutsche Bank, coordonatorul studiului.
Pentru a se obtine costul defrisarilor, s-a calculat valoarea diferitelor servicii pe care padurile le presteaza gratuit in folosul omenirii, precum absorbirea dioxidului de carbon si furnizarea de apa curata.
Pe masura ce padurile se imputineaza, natura inceteaza sa le puna oamenilor pe tava o serie de servicii. Astfel, ei trebuie fie sa le inlocuiasca prin mijloace artificiale (construirea de rezervoare si de instalatii de captare a dioxidului de carbon), fie sa renunte la ele.
Ambele variante au costuri financiare ridicate. Potrivit expertilor, costurile macelurilor silvice cad mai ales pe umerii saracilor, deoarece, de multe ori, traiul acestora depinde direct de paduri, in special in cazul populatiilor care locuiesc in regiunile tropicale. Prima faza a studiului s-a incheiat in luna mai, iar cea de-a doua e programata sa ia sfarsit la mijlocul lui 2010.
Bogatii platesc saracilor cu paduri
Tarile sarace, dar paduroase, ar trebui sa primeasca bani de la cele bogate, dar fara copaci, sustine un raport realizat la initiativa premierului britanic Gordon Brown, noteaza Times Online.
Deoarece copacii acumuleaza dioxid de carbon pe masura ce se dezvolta si il elimina in atmosfera atunci cand putrezesc sau sunt arsi, recompensarea tarilor din lumea a treia pentru a domoli defrisarile ar insemna un important pas in diminuarea emisiilor de gaze de sera la nivel global.
Un prim efort in acest sens a fost facut de ONU la sfarsitul lunii septembrie, prin demararea programului UN-REDD. Potrivit Reuters, acesta va sprijini noua tari sarace, printre care Bolivia si Zambia, in eforturile de a-si calcula si monitoriza suprafetele de padure de care dispun.
Sursa: Cotidianul
