Mai multi militanti impotriva exploatarii gazelor de sist, unii membri in ONG-uri, altii nu, initiaza un demers legislativ care are drept scop interzicerea exploatarii gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice pe orizontala (fracking – eng.).
Initiativa legislativa pornita din Bihor va avea nevoie de 100.000 de semnaturi de la cetateni cu drept de vot, pentru ca ea sa fie suputa dezbaterii Parlamentului. Alta conditie ceruta de lege este ca acestia sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, respectiv municipiul Bucuresti, iar in fiecare din aceste judete sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul initiativei legislative.
Comitetul de initiativa legislativa este format din Marius Hardut (Fundatia Life), Orlando Balas (Academia Civica), Szabo Amalia – Noemi, Szabo Hajnal, Paul Iacobas (CRSE – Muntii Apuseni), Eleonora Mircescu (Ecotop), Mircea Talpos, Catalin Popa (Fundatia Comunitara Oradea) si Ioan Sule. Cornel Laurentiu Eustatiu, pensionar, de profesie inginer constructor, este cel imputernicit de Comitetul de initiativa legislativa pentru a-l reprezenta la Consiliul legislativ din Parlament.
SOS, apa!
Ieri, Elonora Mircescu si Cornel Laurentiu Eustatiu au vorbit despre necesitatea acestei initiative legislative. Cornel Eustatiu a evocat dezastrele naturale pe care exploatarea gazelor de sist le-a provocat in SUA: cutremure, alunecari de teren, poluarea apei. Tinand sa spuna cat de neplacut impresionat a fost de evenimentele de asta-toamna de la Silistea-Pungesti, unde a tinut sa se deplaseze personal, pensionarul a venit cu date luate, spune el, tocmai de pe site-ul companiei Chevron. Si daca exploatarea acestor gaze de sist nu ar provoca cutremure, apa va fi iremediabil afectata in zona exploatata, sustine Eustatiu. „Pe o structura cu sonde intinsa pe 1 kilometru patrat sunt injectati 2 milioane de metri cubi de apa. Iar aceasta cantitate poate creste, deoarece sunt necesare refracturari. In aceste conditii, in zona irigatii nu mai poti sa faci si te poti trezi oricand cu fantana secata. De asemenea, piata imobiliara scade. In Polonia, de exemplu, valoarea pamantului si a caselor din zonele afectate a scazut cu de la 9 pana la 25%. Plus, e problema si cu asigurarea proprietatilor. In SUA, au fost oameni refuzati de catre casele de asigurari”, e mesajul lui Eustatiu. Acesta a aratat ca pentru o exploatare a gazelor de sist prin fracturare hidraulica pe 1 kilometru patrat sunt sapate sase sonde, iar in fiecare dintre acestea sunt injectati 365.000 de metri cubi de apa, 16.200 tone de nisip si 1.200 mc de substante chimice, unele extrem de periculoase, ce sunt amestecate cu apa. In zona Barlad vor fi sapate 40.000 de asemenea sonde, afirma Cornel Eustatiu, care aduce in discutie si problema distrugerii drumurilor, din cauza aparitiei in zona a camioanelor de mare tonaj.
Inginerul geolog Eleonora Mircescu a atras atentia asupra faptului ca structura geologica din Europa nu e aceeasi cu cea din SUA, si de aceea aici extractia acestor gaze nu ar fi la fel de eficienta. „40% dintre puturi nu functioneaza din prima. Avem exemplul din Polonia”, avertizeaza Eleonora Mircescu. Despre initiativa legislativa, Eleonora Mircescu spune ca este „o incercare de a uni aceasta miscare impotriva gazelor de sist”. „Eu doresc sa implic in aceasta actiune si sectorul privat. Nimeni din sectorul privat nu s-a gandit ca acest lucru ii va afecta”, a transmis inginerul geolog, exemplificand cu faptul ca nimeni nu va mai cumpara produse agro-alimentare dintr-o zona in care au loc asemenea exploatari ce afecteaza in mod ireversibil mediul inconjurator.
