Primarul Salontei, Torok Laszlo, a solicitat joi, in Colegiul prefectural organizat de Prefectura Bihor in localitate, schimbarea statutului sau reducerea suprafetei municipiului din situl Natura 2000, deoarece nu se poate dezvolta urbea pe care o conduce.
El a precizat ca, impreuna cu comuna Madaras, municipiul Salonta face parte din situl Natura 2000 „Salonta”, cu o suprafata de 3.607 hectare, 19% din teritoriul administrativ, intravilan, al urbei fiind in sit. „Noi, cei din Salonta, ne interferam cu dezvoltarea orasului, pentru ca, fara sa fim intrebati, am fost bagati in acest sit si nu mai putem sa dezvoltam orasul. Nu stiu care ar fi solutia, pentru ca nu mai putem sa aducem investitori, sa dezvoltam orasul”, a afirmat Torok Laszlo.
Avandu-i alaturi pe cei 28 de sefi de institutii deconcentrate, prefectul judetului Bihor, Claudiu Pop, a solicitat parerea directoarei Agentiei de Protectie a Mediului (APM) Bihor, Sanda Mercea. „Ce sanse sunt ca primaria sa poata sa reduca acest sit Natura 2000? Datorita faptului ca atunci cand s-a facut, s-a facut din birou, va spun cu responsabilitate, cei care au facut acest lucru au facut-o din birou. Nu se poate ca primarul sa nu fie consultat pe aceste chestiuni”, a declarat prefectul Claudiu Pop.
Sefa APM Bihor a raspuns ca, „din pacate”, aceste situri au fost declarate la nivel de minister, in 2008-2009, si s-au extins in 2011. „Nu stiu niciun caz de sit Natura 2000 caruia sa i se fi retras acest titlu sau sa fi fost micsort. Dar se poate incerca. Documentat si justificat. Problema e ca toate siturile sunt declarate la nivel de Uniune Europeana, deci fara aprobarea lor nu vom putea solutiona”, a declarat Sanda Mercea.
Ea si-a exprimat disponibilitatea si l-a invitat pe primar la sediul agentiei pentru a intocmi documentatia, asa cum si prefectul a promis sprijinul sau in acest demers.
Primarul Salontei a ridicat si alte probleme ale municipiului, precum o sosea de centura absolut necesara deoarece prin centrul localitatii trec zilnic 5.000 de masini pe ruta Oradea-Arad, un DN79B cu treceri de cale ferata nesemaforizate, ecologizarea paraului Culiseru, salariile foarte mici din administratia publica locala (700-800 de lei, un sfert cat are un muncitor la o fabrica privata.