Romania este una dintre cele mai importante tari in cadrul programului Natura 2000, pentru ca include cinci regiuni biogeografice diferite. Potentialele Situri de Importanta Comunitara acopera circa 13% din intreg teritoriul tarii noastre.
Natura 2000 desemneaza o retea de zone de pe teritoriul Uniunii Europene, in cadrul careia speciile rare sau vulnerabile de plante si animale, precum si habitatele acestora sunt protejate. Scopurile programului sunt pastrarea naturii in toata diversitatea ei actuala si promovarea activitatilor economice care nu dauneaza biodiversitatii.
Din pacate, in Europa, biodiversitatea care ne protejeaza impotriva calamitatilor naturale, marcheaza un declin determinat de agricultura, prelucrarea intensiva a lemnului sau fragmentarea habitatelor prin intermediul urbanizarii sau dezvoltarii infrastructurii.
Aceste cauze au dus la disparitia de pe vechiul continent a 64 la suta din speciile de plante endemice (care traiesc doar in anumite teritorii). In plus, 38 la suta din speciile de pasari sunt amenintate, iar 60 la suta din zonele umede europene au disparut in secolul trecut.
Reteaua ecologica Natura 2000 protejeaza biodiversitatea Europei printr-o dezvoltare durabila, fara a se aduce prejudicii comunitatii locale. Programul incearca sa impace doua nevoi vitale ale oamenilor: nevoia de a castiga venituri, pentru a-si asigura existenta, si nevoia unui mediu curat si sanatos. Cu bunavointa le putem avea pe amandoua.
Natura 2000 are la baza doua directive europene: Directiva Pasari si Directiva Habitate. Prima dintre ele a fost adoptata in anul 1979 si are ca scop protejarea speciilor de pasari salbatice, precum si habitatul, cuiburile si ouale lor. Cea de-a doua a fost adoptata in 1992 si prevede conservarea tuturor habitatelor si speciilor salbatice (cu exceptia pasarilor).
Arii de protectie, arii de conservare
Reteaua Natura 2000 este alcatuita din Arii de Protectie Speciala Avifaunistica pentru protectia pasarilor salbatice (UE accepta toate propunerile trimise), incluse in Directiva Pasari si din Situri de Importanta Comunitara pentru protectia unor specii de flora si fauna, dar si habitatelor salbatice incluse in Directiva Habitate, care, dupa acceptarea UE, se vor transforma in Arii Speciale de Conservare. Nu toate locurile desemnate ca situri Natura 2000 sunt salbatice.
Unele cuprind asezari umane, in care localnicii traiesc de pe urma naturii. Se poate spune chiar ca aceasta retea ecologica este si un lant al oamenilor care, traind de pe urma naturii, au tot interesul sa o protejeze si sa-i asigure continuitatea.
Romania, bogata in flora si fauna salbatica
Tara noastra va contribui semnificativ la dezvoltarea retelei ecologice Natura 2000. Este singurul stat membru al UE care include cinci regiuni biogeografice dintre cele 11 existente in Europa. Cele cinci tipuri de regiuni – alpina, continentala, panonica, pontica si de stepa (ultimele doua fiind exclusiv romanesti) plaseaza Romania printre tarile cele mai importante din cadrul programului.
Pe de alta parte, Romania detine populatii mari, viabile si bine conservate de specii amenintate la nivel european, precum peste jumatate din populatia europeana de lup si urs sau aproape jumatate din populatia europeana de ras.
In tara noastra, peisajul rural este semnificativ. „In Romania, zonele rurale au un nivel de populare foarte ridicat, ceea ce este foarte bine. Natura 2000 incurajeaza mentinerea echilibrului dintre om si natura”, a spus Raluca Barbu, de la organizatia WWF Romania. Se preconizeaza ca Natura 2000 va acoperi aproape 20% din teritoriul Uniunii Europene.
Lista cu SIC a fost trimisa catre CE
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a transmis Comisiei Europene, inca din iunie anul acesta, Lista Nationala a propunerilor de Situri de Importanta Comunitara care intra sub incidenta Directivei Habitate.
Lista cu cele 273 de propuneri trimisa Comisiei Europene urmeaza sa fie analizata si aprobata de forul european, urmand ca, apoi, statul roman sa inceapa administrarea acestor arii de protectie. Acestea acopera aproximativ 13% din intreg teritoriul Romaniei. „Dupa parerea mea, aprobarea din partea Comisiei Europene nu va dura prea mult.
Avand in vedere ca o anumita propunere a trecut de Ministerul Mediului, la Comisie ar trebui sa nu fie probleme. Daca mai asteptam foarte mult timp pentru aprobare, s-ar putea sa pierdem multe dintre siturile propuse.
Pentru ca, daca nu se iau cat mai curand posibil masuri, daca nu se pregateste un plan de management, daca intarzie banii ce vor fi primiti drept compensatii pentru locuitorii din zona, lumea va incepe sa isi caute venituri din diverse activitati care ar putea afecta ecosistemele existente”, a precizat Cristi Gherghiceanu, directorul fundatiei Adept Transilvania.
Multe situri in Apuseni
Unele dintre cele mai im-portante Situri de Im-por-tanta Comunitara se situeaza in Apuseni, dar si in Balta Mica a Brailei, Muntii Bucegi, Buila – Vanturarita, Cheile Bicazului-Hasmas, Cheile Cernei, Ciucas, Comana, Cozia, Defileul Jiului, Defileul Muresului Inferior, Delta Dunarii, Lunca Joasa a Prutului, Muntii Fagaras, Muntii Macinului, Muntii Ma-ramuresului, Muntii Rod-nei, Podisul Nord-Dobrogean, Portile de Fier, Putna – Vrancea, Semenic – Cheile Carasului.
„De fapt, mai toate regiunile din tara noastra sunt potentiale situri. Multe dintre ele sunt concentrate in Transilvania si la Dunare. Cand spun Dunare, ma refer in mod deosebit la pasari”, a precizat Raluca Barbu.
In ceea ce priveste Siturile de Importanta Comunitara, suprafata propusa la nivelul tarii noastre este de circa 13,8%, ceea ce face ca Romania sa se situeze peste nivelul suprafetelor desemnate in alte tari precum Finlanda (13%), Austria (11 %), Lituania (10%), Cehia (9%), Olanda (8%), Franta (8%), Polonia (4%).
Siturile au fost avizate favorabil de Academia Romana – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, ca for stiintific responsabil in acest domeniu.
Pe de alta parte, „Romania este in mare intarziere in ceea ce priveste Ariile Speciale de Importanta Avifaunistica pentru ca acestea nu au fost inca desemnate prin hotarare de guvern. Aceasta hotarare ar fi trebuit sa apara inca de la sfarsitul anului 2006, dar acest lucru nu s-a intamplat nici pana acum”, a spus Dan Hulea, presedintele Societatii Ornitologice Romane.
Activitatile economice nu trebuie sa afecteze ecosistemele
Exista o ingrijorare conti-nua a oamenilor care locuiesc in potentialele situri Natura 2000 fata de ceea ce nu vor mai avea voie sa faca dupa ce zonele respective vor fi declarate, de catre UE, drept Arii Speciale de Conservare.
In zonele declarate situri, activitatile pot continua daca sunt realizate intr-un mod traditional si nu afecteaza speciile si habitatele de interes comunitar. E-ste posibil ca unor proprietari de terenuri din respectivele zone sa li se impuna anumite restrictii de utilizare a terenurilor. In aceste situatii, acesti proprietari vor primi plati compensatorii.
De asemenea, daca un investitor va dori sa desfasoare in situl Natura 2000 o activitate economica, va putea face acest lucru numai daca demonsteaza printr-un studiu de impact ca activitatea sa nu va dauna speciilor ce sunt conservate in acel sit. „Exista, intr-adevar, unele sectoare unde activitatile economice sunt interzise cu desavarsire.
Este vorba despre zonele de cercetare, cum este, de exemplu, zona Retezat”, a adaugat Raluca Barbu. Pe de alta parte, faptul ca aceste zone vor fi recunoscute la nivel european ca valori naturale deosebite va crea noi posibilitati de venituri prin turism ecologic si produse naturale locale, ce pot deveni marci recunoscute.
Se fac planuri de management
Pentru orice arie care a fost acceptata ca sit Natura 2000, va fi pus in aplicare un plan de management ce va stabili cum trebuie gestionata acea zona astfel incat natura sa nu fie afectata. Aceste planuri de management pot fi integrate in strategiile locale de dezvoltare, pe baza carora se stabilesc proiecte ce pot fi finantate prin fonduri ale Uniunii Europene.
„Pentru fiecare sit Natura 2000 se pregateste un plan de management in functie de specificul zonei. Vor exista anumite reguli pe care toti actorii din zona vor trebui sa le respecte. Toti trebuie sa participe la acest plan. Fiecaruia ii va fi ceruta parerea (cum se intampla acum in zona Sighisoara-Tarnava Mare, care actualmente este un potential sit Natura 2000.
„Incercam sa lucram cu oamenii din regiunea respectiva, dar si cu autoritatile locale. Le explicam exact cum stau treburile, cu bune si cu rele, si incercam sa gasim impreuna solutii”, spune Cristi Gherghiceanu. Utilizarea unui proces de management eficient este solutia cea mai buna pentru mentinerea echilibrului intre activitatile economice si conservarea naturii.
„Potentialele situri Natura 2000 sunt selectate dupa o evaluare stiintifica la nivel national. De asemenea, procesele de desemnare au avut loc dupa consultarea prealabila a locuitorilor din zona. S-a incercat informarea cat mai buna atat a autoritatilor locale, cat si a populatiei in general despre ceea ce inseamna Natura 2000 si despre avantajele si obligatiile pe care le cuprinde.
Consultarea publica a vizat obtinerea unui grad cat mai ridicat de acceptare a desemnarilor. Exista insa unele zone unde lipsa de informare si de comunicare la nivel local a facut ca oamenii de acolo sa aiba o perceptie mai putin favorabila asupra acestei retele ecologice. Informarea mai slaba s-a datorat si presiunii termenelor foarte stranse”, a spus Raluca Barbu.
Natura 2000, sursa de mandrie pentru localnici
Selectia unei zone Natura 2000 inseamna recunoasterea importantei acesteia la nivel european. Aceasta reprezinta o sursa de mandrie pentru localnici, dar nu numai. O astfel de desemnare aduce cu sine oportunitati economice semnificative.
„Na-tura 2000 confera unei zone selectate un brand, si asta ajuta producatorii din re-giune sa-si promoveze produsele naturale pe care le pregatesc. Natura 2000 ofera siturilor puncte in plus si din punct de vedere turistic. E o garantie ca peisajul e frumos si poluarea e redusa. Declararea unei localitati drept sit Natura 2000 este echivalenta cu o imagine de marca.
In plus, sunt compensatiile financiare oferite locuitorilor din zona, care acopera eventualele pierderi ce apar din renuntarea la modul de viata obisnuit. Exista, de asemenea, unele masuri de agro-mediu care vin sa sprijine fermierii, pentru ca acestia sa continue modul traditional de lucru al pamantului.
Nu vad unde ar exista dezavantaje, de vreme ce nu sunt interzise activitatile economice, ba din contra, sunt incurajate activitatile economice inovatoare, dar care sunt, in acelasi timp, in concordanta cu protejarea mediului. De exemplu, nu faci agricultura intensiva daca in acest mod distrugi ecosistemele”, a mai spus Cristi Gherghiceanu.
Cum a ajuns Dumbravita Arie de Protectie Speciala Avifaunistica?
Aria naturala protejata se afla in depresiunea Barsei, din judetul Brasov. Aceasta, impreuna cu alte cateva sute de hectare inconjuratoare vor deveni sit Natura 2000, arie naturala protejata de importanta europeana si recunoscuta astfel de Comisia Europeana.
Exista mai multe motive pentru care Complexul piscicol Dumbravita va deveni sit Natura 2000: este unul dintre cele mai reprezentative locuri de popas a pasarilor din Transilvania, este unul dintre putinele locuri din tara unde starcul cenusiu cuibareste in stuf si este singurul loc de cuibarit al egretei mari din interiorul lantului carpatic.
Buhaiul de balta, starcul rosu, rata rosie, carstelul de camp sunt numai cateva dintre pasarile care se regasesc in acea zona, unele dintre ele fiind incluse in directivele si conventiile internationale privind pro-tec-tia faunei.
Datorita varie-tatii speciilor de pasari, zona a mai fost denumita „Delta Brasovului” sau „Delta dintre munti”. Dupa cum reiese din informatiile publicate intr-un pliant al SOR, pentru ca este arie naturala protejata, in complexul piscicol Dumbravita sunt interzise: vanatoarea, pescuitul din barca, agrementul cu ambarcatiuni si sporturi nautice, depozitarea resturilor si a gunoiului menajer in locuri neamenajate, accesul auto, picnicul si camparea pe malul vestic al lacului sau constructiile.
Sunt insa permise pescuitul sportiv de pe malurile nordic si sudic ale lacului de acumulare, observarea si studiul pasarilor, precum si activitatile traditionale ale comunitatii cum sunt: cositul, pasunatul cu bovine si cabaline. Aceste activitati sunt in concordanta cu obiectivele de conservare a biodiversitatii in aria protejata. Cositul, in mod deosebit, contribuie la perpetuarea habitatelor unor pasari amenintate cu disparitia.
Povesti de succes din alte tari
In Finlanda centrala, unde se gaseste cea mai mare parte a industriei lemnului din aceasta tara, au existat planuri de management pentru proprietarii de paduri. Proiectul a oferit proprietarilor de padure sansa de a-si crea un plan de management care sa ia in considerare valorile naturale ale zonei.
Astfel, increderea proprietarilor a crescut, afland ca Natura 2000 nu inseamna scoaterea din exploatare a intregii paduri. In Austria, prin proiectul „Sanse pentru Natura si Economie: Steirische Grenzmur”, conceptul Natura 2000 a fost utilizat ca politica de mediu si inglobat in strategiile de dezvoltare regionala si comunitare. In Steirische Grenzmur, un sit Natura 2000 care contine o enorma diversitate de plante si animale, viitorul este in ecoturism.
Sistemul a fost utilizat si in sectorul agricol, astfel incat piata produselor ecologice este in crestere, iar marca Natura 2000 contribuie la dezvoltarea marketingului si la directa promovare a produselor regionale. In Anglia, in situl Natura 2000 Parcul National Peak, fondurile UE au ajutat la dezvoltarea unei marci de calitate ecologica specifica zonei, care asigura un mai bun marketing produselor locale.
Sursa: Adevarul