Necesitatea extinderii limitelor Parcului Natural Muntii Maramuresului

0
465

aria-propus-pentru-protejare.jpgPractic, Parcul Natural Muntii Maramuresului este al doilea ca intindere din Romania, avand suprafata de 148.850 hectare, ceea ce reprezinta mai mult de 10 la suta din totalul ariilor protejate din tara (cca 1,4 mil. hectare), fiind surclasat doar de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Ei bine, cu toate acestea s-a reusit, datorita unor imprejurari pe care nu le cunoastem, ca una dintre cele mai bine pastrate regiuni din acesti munti-practic natura virgina, sa ramana in afara limitelor parcului!
Mai concret: in acest moment, sectorul estic al parcului (declarat ca atare prin HG 2151/2004) urmeaza urmatoarele repere: paraul Sesuri pana in Pasul Magura, apoi pe valea Banarii pana la cantonul silvic Salhoi, incluzand Rezervatiile Stancariile Salhoi si Zambroslaviile (cu relictul Cochlearia pyrenaeica var. Borzaeana), apoi prin varful Salhoi (borna silvica 107), trecand prin bornele silvice 102, 149 si coborand la borna silvica 196 din Izvorul Ursului,de unde urca pe drumul forestier pana la borna silvica 237. De aici, limita Parcului urca pe muchie in Culmea Sarata la borna silvica 236, urmand apoi Culmea Jupaniei, trecand prin varfurile Ciungii Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), urmarind limita Ocolului Silvic Viseu (creasta Jupania-Stanisoara) pana la frontiera de stat cu Ucraina (varful Stanisoara,1557 m, borna 543), de unde o ia spre nord, pe frontiera de stat care trece prin varfurile Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Copilasu, Stogu etc.
In acest fel, zona Izvoarelor Ceremusului, cu cea mai bine pastrata caldare glaciara din Carpatii nordici, a ramas neprotejata!
Este vorba despre circa 7-800 de hectare, din sectorul care porneste de la borna silvica 196 spre nord, pana in frontiera, la borna 550 (varful Preluca Catelei, 1484 m), de unde merge spre vest, intersectand Izvorul Catelei ce intra in Ucraina (originea raului Ceremusul Alb, sursa a Prutului), ajungand apoi la varful Stanisoara (1557 m, borna 543).
De ce am ridicat aceasta problema? Pentru valoarea exceptionala a bazinului izvorului Ceremusului: aici se afla cel mai solid biotop al cocosului de mesteacan (Lyrurus tetrix) specie pe cale de disparitie in Romania. Tot aici se afla una dintre cele mai bine pastrate caldari glaciare carpatine (cele doua circuri, situate sub varfurile Jupania si Ciungi, prelungindu-se cu o vale glaciara lunga de 2 km, terminata intr-o morena situata la doar 1350 m altitudine), caldare descoperita de Marcel Mandrescu de la Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava, in anul 2002. Si in fine, tot aici partea neinclusa in Parc este acoperita cu un covor nefragmentat de jneapan (parte a celui mai intins jnepenis din Romania-Cearcanu-jupania-Ignateasa-Comanu, cu suprafata de circa 1300 hectare).
Daca romanii au reusit sa comita greseala de a lasa neprotejat acest sector deosebit al Muntilor Maramuresului, ucrainenii au fost mai destepti, acestia infiintand pe partea lor Parcul Regional Ceremus, care ajunge pana in granita cu Romania. Astfel, exact izvoarele raului protejat de ucraineni, situate la o aruncatura de bat de aria protejata romaneasca, sunt ale nimanui. Deja, parte a padurilor situate sub jnepenisul amintit mai sus, au cazut prada drujbelor…
De aceea, fac un apel public: haideti sa facem ceva pentru a fi inclusa in Parc (in aria protejata integral a acestuia) si zona izvoarelor Ceremusului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.