Comisia Europeana va lansa azi un controversat pachet de masuri, menit sa faca presiuni asupra tarilor membre si asupra industriilor poluante.
Propunerile comunitare provoaca deja nemultumirea statelor membre, dar mai ales a companiilor din industriile vizate, care ameninta cu transferarea productiei in afara granitelor UE. Pachetul de masuri stabileste obiective concrete pentru fiecare stat membru UE, inclusiv Romania, si are ca scop obtinerea unei reduceri cu 20 la suta a emisiilor cu efect de sera pana in anul 2012.

Certificatele pentru emisii de carbon, introduse in UE in urma cu trei ani si care au creat o piata de schimb a cotelor de emisii, au fost acordate pana in prezent aproape gratuit. UE intentioneaza sa schimbe acest lucru si sa impuna costuri semnificative pentru certificate, deoarece gratuitatea a ajuns sa fie perceputa ca o forma de subventionare a industriilor poluante si, implicit, un obstacol in functionarea sistemului. In plus, tarile membre au tendinta de a solicita cote mai mari decat este necesar.


Santajul delocalizarilor

In 2013 vor fi organizate licitatii pentru certificatele destinate producatorilor de energie electrica, rafinariilor si depozitelor de carbune. Furiosi ca vor fi nevoiti sa plateasca scump pentru poluare, marii jucatori din industriile vizate ameninta ca-si vor delocaliza productia in afara UE. Spectrul delocalizarilor, fenomen care a facut deja mii de someri in UE, a pus sub presiune conducerea forului european.

In Germania sunt amenintate un milion de locuri de munca, iar in Romania 20.000, au avertizat reprezentantii industriei din cele doua tari. Mai mult, comisarul european Guenter Verheugen a avertizat, ieri, ca propunerile Comisiei vor duce la cresterea preturilor la electricitate pentru companii si consumatorii casnici. “Trebuie sa spunem deschis asta oamenilor”, a subliniat Verheugen. El s-a facut astfel purtatorul de cuvant al industriilor germane, care includ in mare masura sectoare poluante, precum siderurgia sau industria chimica.


Tarile bogate se revolta

Marea problema este aceea ca anumite prevederi ale pachetului de masuri au fost deja contestate de mai multe state membre. Printre punctele controversate se numara propunerea de repartizare a eforturilor pe baza obiectivelor nationale fixate in functie de PIB-ul fiecarei tari, ceea ce inseamna ca tarile bogate vor fi nevoite sa depuna cele mai mari eforturi. Presedintele francez, Nicholas Sarkozy, a respins din start acest principiu si a cerut calcularea pe baza emisiilor pe cap de locuitor, mici in Franta datorita centralelor nucleare. Comisia Europeana refuza deocamdata sa accepte energia nucleara drept energie regenerabila, insa admite ca aceasta poate contribui la obiectivul reducerii emisiilor.

Tarile Europei Centrale considera la randul lor ca efortul reducerii emisiilor este colosal, avand in vedere alinierea economica pe care trebuie sa o indeplineasca.


Romania creste facturile si numarul somerilor

Comisia Europeana a propus ca 2005 sa devina anul de referinta pentru emisiile de carbon din industrie si pentru sursele de energie regenerabile. Aceste tipuri de energie “curata” – eoliana, solara, geotermica sau pe baza de biomasa – trebuie sa reprezinte 20 la suta din sursele energetice europene in anul 2020, fata de 8,5 la suta in prezent.

Pentru a determina tarile membre si industriile sa investeasca mai mult in energiile regenerabile, Comisia Europeana a redus numarul certificatelor de CO2 alocate fiecarei tari, ceea ce i s-a intamplat si Romaniei. Concret, micsorarea cotei de emisii pentru Romania, in octombrie, anul trecut, este o masura care va determina o crestere foarte mare a facturii pentru intretinere si concedierea a 20.000 de angajati din sectorul industrial.

Decizia UE de a ne acorda doar 75,9 din cele 95,7 milioane de certificate cerute de statul roman va determina cheltuieli suplimentare anuale de 691 milioane de euro pentru companiile din sectorul energetic.

Factura “verde” a UE: 60 miliarde de euro

“Factura” pentru lupta impotriva incalzirii globale in Uniunea Europeana se va ridica la 60 miliarde de euro, a admis, ieri, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. “Aceste actiuni vor costa, chiar daca vom putea limita acest cost la 0,5% din PIB”, a declarat el intr-un interviu. Pe de alta parte, Barroso a aratat ca actiunile vor permite UE sa reduca cu 50 miliarde de euro pe an facturile la importul de gaz si petrol. El a mai avertizat ca, “in cazul in care nu facem nimic, factura ne va costa 20% din PIB”.


Propunerile Comisiei vor duce la cresterea preturilor la electricitate pentru companii si consumatorii casnici.

Guenter Verheugen, Comisar european pentru Industrie

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here