Norvegia are o rezerva de 9,8 miliarde de barili de petrol

Norvegia are o rezerva de 9,8 miliarde de barili de petrol

Norvegia are o rezerva de petrol de 9,8 miliarde de barili de petrol. Intr-o analiza publicata recent, Andreea Paul, consilier al primului-ministru, explica modul in care cea mai bogata tara in resurse petroliere din Europa scoate bani din rezervele sale fara sa ia redevente.

Fondul guvernamental de pensii Global („Fondul petrolier norvegian”)
1. Ce este Fondul guvernamental de pensii Global? („Fondul petrolier norvegian”, denumit in continuare Fondul)
· Este un fond de investitii in care sunt depuse parti din profitul realizat din activitati de exploatare a petrolului si gazelor din Norvegia, avand ca scop asigurarea bunastarii generatiilor viitoare.

o In acest Fond sunt investite fractiuni din profitul realizat de sectorul petrolier, generat din taxele platite de companii, din taxele de obtinere a licentelor de explorare, din dobanda financiara directa a statului, cat si din dividendele obtinute din partea companiei Statoil (statul detine 67% din actiuni).
o Actiunile Fondului sunt garantate de stat, cu un rating AAA.
· A devenit cel mai mare fond suveran din lume, depasind Autoritatea de Investitii din Abu Dhabi (ADIA). In Europa este cel mai mare proprietar de capital (stock owner), detinand 1,78% din companiile europene listate la bursa. Acesta realizeaza investitii pe termen lung in companii solide din intreaga lume, jumatate din ele concentrandu-se in Europa, 35% in America si Africa si 15% in Asia.
· Fondul si-a schimbat numele din Fondul petrolier in Fondul guvernamental de pensii Global incepand cu 2006, marcand astfel rolul fondului de a finanta costurile in crestere cu pensiile in viitor. Cu toate acestea, Fondul nu are nicio obligatie oficiala de a plati pensiile si nu este constituit pe baza contributiilor sociale la sistemul de pensii. Pana in prezent, nu s-a luat nicio decizie politica privind momentul utilizarii resurselor respective pentru acoperirea cheltuielilor cu pensiile.

2. Scurt istoric si valoarea de piata
· Fondul a fost infiintat prin lege in 1990 pentru a contracara efectele scaderii veniturilor din preturile fluctuante ale petrolului.
· Primul transfer de capital catre Fond a fost realizat in 1996. De atunci, Guvernul depune anual o parte din venitul actual din activitatile petroliere ca si depozite in acest Fond.
· In anul 2010, Ministerul de Finante a acordat Fondului mandatul de a investi pana la 5% din activele sale pe piete imobiliare.
· Valoarea de piata a Fondului a fost cu 16% mai mare in 2011 decat in 2010, ridicandu-se la aproximativ 592 mld. USD.
· Castigurile din detinerile straine si de pe piata obligatiunilor au condus la un record anual al randamentului de 25,6% in anul 2009. In anul 2011, randamentul Fondului a scazut cu 2,5%, pe fondul declinului pietei globale.

3. Veniturile Fondului
· Veniturile Fondului constau din fluxul de numerar net provenit din activitatile petroliere care este transferat de la bugetul de stat, rezultatele nete din operatiunile financiare asociate cu activitatile petroliere si randamentul capitalului Fondului.
· Rata de impozitare aferenta sectorului petrolier este de 78%, din care 28% impozit pe venit si 50% taxe pe supraprofitul companiilor petroliere.
· Categorii de venituri brute care fac parte din fluxul de numerar net din activitatile petroliere:
o Venituri totale din impozitare care rezulta din activitatile petroliere.
o Venituri provenite din taxele pe emisiile de CO2 si NOx cauzate de activitatile petroliere de pe platoul continental.
o Venituri din exploatare si alte venituri derivate din interesul financiar direct al statului in activitatile petroliere.
o Venituri ale Guvernului provenite din excedentul acordurilor asociate cu anumite licente de productie.
o Venituri publice care decurg din eliminarea sau utilizarea alternativa a instalatiilor de pe platoul continental.
o Orice vanzare de actiuni legata de interesele financiare directe ale statului in activitatile petroliere.
o Dividende de la Statoil ASA.
o Transferuri de la Petroleum Insurance Fund.

4. Strategia de investitii a Fondului
· Plasamentele sunt realizate strict pe baza analizelor concepute de specialistii acestuia (si nu pe considerente politice), care sunt raspunzatori de modul in care propun si sustin in fata conducerii institutiei diferite proiecte financiare si care urmaresc continuu evolutia acestora. Guvernul decide in ultima instanta cu privire la noile piete in care Fondul investeste, in baza analizelor inaintate de specialisti.
· Plasamentele Fondului se fac pe termen lung, principala preocupare fiind mentinerea sumelor disponibile si cresterea valorii Fondului.
· La nivelul Ministerului Finantelor din Norvegia exista un Index pe baza caruia se lucreaza, iar deciziile de investire intr-o anumita tara se pot lua doar pe baza analizelor nivelului de dezvoltare economica, a marimii tarii, a numarului populatiei, a analizei riscurilor si a legislatiei in domeniu.
· In prezent, investitiile Fondului se reorienteaza prioritar catre zonele din Asia si Oceania, unde plasamentele reprezinta doar 15% din portofoliu. Domeniul energiei este atractiv. Momentan, Fondul nu investeste in infrastructura.
· Conform analizei specialistilor Fondului si ai FTSE Group (Financial Times and the London Stock Exchange Group), exista 3 niveluri de clasificare a zonelor de plasamente: tari cu economii puternic dezvoltate, tari cu economii emergente si tari „frontaliere”, care nu prezinta interes imediat din cauza riscurilor si a legislatiei in domeniu. In zona frontaliera europeana estica, Fondul are in prezent investitii minore doar in Polonia si Turcia.
· Structura de investitii a Fondului la finalul anului 2011:
o 58,7% – participatii de capital (actiuni la bursa);
o 41% – investitii cu venit fix (obligatiuni de stat);
o 0,3% – investitii imobiliare (114 cladiri in Londra si Paris).
· Din beneficiile obtinute anual, maximum 4% pot fi folosite pentru a finanta cheltuieli guvernamentale de acoperire a deficitului bugetar. In realitate, cifra aceasta nu a fost niciodata atinsa, Guvernul folosind maximum 3,5%. In prezent, se are in vedere propunerea de a reduce prin lege plafonul la 2% in aceasta perioada de criza, insa este foarte posibil ca legea sa nu obtina sprijinul politic necesar.

5. Managementul Fondului
· Fondul se subordoneaza si raporteaza Ministerului Finantelor din Norvegia si implicit, Guvernului si Parlamentului.
· Fondul este administrat de catre unitatea de management al activelor Bancii Centrale din Norvegia, denumita Norges Bank Investment Management (NBIM).
o NBIM a fost infiintata de catre Banca Centrala (Norges Bank) in 1998 pentru a administra Fondul si mare parte din rezervele valutare ale Norges Bank.
o Obiectivul NBIM este sa obtina un randament cat mai ridicat al investitiilor, in conformitate cu mandatul primit de la Ministerul de Finante.
o NBIM reprezinta o organizatie globala cu peste 300 angajati din 25 tari si cu birouri in Oslo, Londra, New York, Shanghai si Singapore.
· Fondul lucreaza cu firme internationale de prestigiu si beneficiaza de consultanta din partea acestora, in principal FTSE Group, cu sediul in Londra.

Sistemul de impozitare a operatiunilor petroliere in Norvegia

· Nu se platesc redevente pentru productia de titei sau de gaze (fie on-shore, fie off-shore).
· Impozitare directa – a fost introdusa o taxa pe supraprofitul companiilor petroliere de 50%, in plus fata de impozitul de 28% aplicabil tuturor afacerilor din Norvegia. Asadar, rata totala de impozitare este de 78%.
o Se aplica exceptii de la aceasta regula in scopul incurajarii investitiilor.
· Impozitare indirecta – taxa de exploatare pe suprafata si taxa pe CO2.
o Taxa de exploatare pe suprafata: circa 4.000 euro pe km2 in primul an de exploatare, circa 8.000 euro pe km2 pentru al doilea an. Exista exceptii pentru acele suprafete in care nu exista depozite identificate si pentru care se trimit planuri de devoltare si operare.
o Taxa pe CO2 – incepand cu 1 ianuarie 2007, valoarea taxei este de 0,8 coroane norvegiene pe litru de benzina sau pe m3 de gaz.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *