O treime din fondul forestier aflat acum in proprietatea statului roman ar putea trece in proprietate privata dupa finalizarea procesului de restituire a proprietatilor conform noii Legi 165/2013.
Adam Craciunescu, directorul general al Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva, afirma in august ca statul roman a retrocedat foarte mult: din 6.470.000 ha de paduri cate erau initial in administrarea statului, la ora actuala mai exista 3.248.000 ha. Dintre acestea daca toate solicitarile de restituire s-ar dovedi indreptatite si ar fi puse in executare, se estimeaza ca inca un milion de hectare ar iesi din fondul forestier al statului, ceea ce inseamna ca statului i-ar ramane sub suprafata existenta in 1948.
Potrivit directorului Romsilva, in mod normal Romania trebuia sa aiba un plus de terenuri forestiere, pentru ca nu toti proprietarii care au pierdut proprietatile imediat dupa razboi au mai depus cereri de restituire. Numeroasele litigii insa, de tot felul, din care unele sustinute cu documente, altele nu, i-au pus, de multe ori, pe reprezentantii Romsilva intr-o situatie foarte delicata in comisiile locale, atunci cand trebuie sa puna la dispozitie aceste terenuri.
In materialele care urmeaza vom incerca tragem un semnal de alarma in legatura cu cat de ciudata poate ajunge, la un moment dat, aceasta situatie si cum se prefigureaza aparitia noii categorii de ”baieti destepti” ai padurilor.
Primul judet in care am poposit este Argesul, acolo unde problema restituirii padurilor este de notorietate printre ”specialistii” din bransa.
Directia Silvica Pitesti se judeca la ora actuala cu diverse persoane care se considera indreptatite sa intre in posesia terenurilor impadurite.
Presa locala scrie despre anchetele privind punerile in posesie in Padurea Trivale si la atentia pe care procurorii au inceput sa o arate diferitelor dosare aflate pe rolul instantelor, precum si rapoartelor privind punerile in posesie ilegale semnalate de Curtea de Conturi. Interesant este ca reprezentantii autoritatilor care au avut de-a lungul timpului aceasta responsabilitate se spala rand pe rand pe maini de aceasta problema.
Unul dintre campionii argeseni ai improprietaririlor pare a fi Razvan Grigorescu, care cere prin instanta aproximativ 1.000 de hectare (padure, gol alpin si fanete) la Nucsoara. Inarmat cu un dosar de drepturi litigioase (pe care le-a cumparat cu 30.000 de lei), Grigorescu a cerut recunoasterea dreptului de proprietate in locul lui Paul Gheorghe-Dimitrie (mostenitorul lui Paul N. Paul, mostenitorul lui Nae N. Paul). Se pare insa ca expertizele cadastrale si topografice realizate in dosar de Petre Caplan (si care atesta ca in 1949 Paul N. Paul ar fi fost inscris in Registrul Agricol cu 1.426 de hectare) nu sunt tocmai conforme cu adevarul, motiv pentru care s-a cerut stramutarea dosarului la Alba Iulia.
Aceeasi manevra a stramutarii dosarului a fost folosita de Razvan Grigorescu si in 2009, cand a cerut 150 de hectare de padure in zona Arefu (aproape de barajul Vidraru) in locul unui teren de la Albesti. De remarcat ca schimbarea amplasamentului celor doua terenuri a fost aprobata de fostul prefect de Arges, Gogu Davidescu, (presedintele Comisiei de Fond Funciar la vremea respectiva), in ciuda semnalelor de neconstitutionalitate care i-ai fost indicate de subalterni.
In acest moment, Directia Silvica Arges incearca sa repare, daca se mai poate face ceva, din erorile, deliberate sau nu, comise in ultimul deceniu. Ocoalele silvice s-au rezit ca de-a lungul anilor padurile au fost trecute, incet, incet, din proprietea statului in proprietate privata, in multe situatii in baza unor documente si expertize, cel putin dubioase.
Spre exepmlu, in dosarul 696/205/2011 aflat pe rolul Judecatoriei Campulung, Directia Silvica Arges incearca sa recupereze doua suprafete de padure care au apartinut Ocolului Silvic Aninoasa, trecute in proprietatea privata a mostenitorilor Prislopeni, prin acte si expertize suspectate ca sunt false, intocmite de expertul Valerica Dumitrescu.
Cazul a fost semnalat ministrului Mediului, Rovana Plumb, printr-o interpelare parlamentara, cerandu-se nu numai investigarea cazului, ci si oprirea, pana nu este prea tarziu, a defrisarilor (favorizate de tergiversarea judecarii, provocate de proprietari) de pe aceste suprafete.
Un dosar asemanator – 6130/280/2010 – aflat la Judecatoria Pitesti, Directia Silvica Arges cere anularea titlului de proprietate emis pe numele Paunicai Rozas, considerand ca punerea in posesie (pe baza expertizelor intocmite tot de Petra Caplan) este ilegala.
O alta speta – 12650/231/2011 – de data aceasta pe rolul Judecatoriei Focsani, vizeaza recuperarea, de catre Directia Silvica Arges, a 300 de hectare de padure, trecute la Obstea Slanic (in baza unor expertize false intocmite de … focsanenii Eusebiu Martiniuc si Vasile Moraru).
Cel mai mare scandal din domeniul silvic argesean a inceput in 2005, cand cunoscutul om de afaceri pitestean Gheorghe Ciuciu, ca procurator al brasoveanului Ion Radulescu, a revendicat intreaga padure de la Mozacu, inclusiv cabana, estimate la peste 7 milioane de euro.
Directorul Directiei Silvice de la acea vreme, Gheorghe (Gogu) Davidescu, sustinea ca Ciuciu a prezentat in instanta hartii fara valoare: „E un act chior. Spun asta pentru ca noi am dovedit in instanta ca padurea de la Mozacu a apartinut intotdeauna statului. El a venit cu o hartie pe care nu stim de unde a obtinut-o in care era vorba de un parau, de o padure situata in alta zona, nu cea de la Mozacu. Nu stiu de ce Tribunalul Arges a trimis procesul spre rejudecare, in loc sa-i respinga actiunea lui Ciuciu, asa cum a facut Judecatoria Costesti. In cauza s-au facut si expertize care au demonstrat ca noi avem dreptate”.
Se pare ca de aceste ”succese” nu sunt straini Petre Caplan, un redutabil specialist local in topografii cadastrale, dar si un cunoscator al hotelului ”La John” din Vama Veche, si avocatul Narcis Sofianu, un apropiat al lui Ciuciu Jr.
Un alt scandal, la fel de mare, in plan local a fost legat de celebra Padure Trivale, un adevarat simbol al Pitestiului. Despre scamatoriile petrecute cu padurea de langa Pitesti s-au scris zeci de materiale, soldate cu procese pentru ziaristii care au indraznit sa aduca problema in atentia opiniei publice si a autoritatilor. Acum, Directia Silvica incearca sa recupereze, prin instante, ceea ce se mai poate recupera, cerand anularea titlurilor de proprietate emise incepand cu 2007 in favoarea lui Stefan Gheorghe, Sanziana Pricopie, Elisabeta Costache, Livia Dumitrescu si Maria Jianul. Se pare ca acestia avusesera terenuri pe alte amplasamente, dar, cu acceptul autoritatilor, a se citi Comisia de Fond Funciar, au fost pusi in posesie in padurea statului.
Raportul de audit al Curtii de Conturi a Romaniei privind „Situatia patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada 1990-2012” mentioneaza, negru pe alb, ca s-au efectuat „atribuiri preferentiale de amplasamente in padurea Trivale, urmarindu-se realizarea de beneficii imobiliare”. Totodata, expertii Curtii de Conturi au precizat foarte clar: „In perioada 2001-2005, s-au facut reconstituiri dupa autori diferiti, desi autorul deposedat era unul singur, in scopul de a se trece peste limita de 10 ha padure impusa de legislatia in vigoare la acea data. Prin aceste metode, s-au reconstituit drepturi de proprietate in UP II Trivale in suprafata de 192,5 ha desi aceasta padure a fost dintotdeauna a statului si, prin urmare, nu a putut fi deposedat abuziv niciun fost proprietar particular”.
Pentru a stopa taierile si distrugerea acestui simbol al Argesului, in 2010 autoritatile au inceput demersurile pentru declararea Padurii Trivale ca arie protejata. De fiecare data au existat pretexte pentru a tergiversa luarea unei decizii. In urma cu o luna, deputatul Andrei Gerea a reluat demersurile si a cerut explicatii din partea ministerului Mediului, Rovana Plumb. Desi Ministrul Mediului si Padurilor, Rovana Plumb, insotita de ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin, au anuntat pe 4 decembrie 2012, la Pitesti, ca Padurea Trivale va fi desemnata rezervatie naturala, acest lucru nu s-a intamplat nici pana azi.
Mai mult, un proiect de ordonanta aflat pe masa Guvernului lasa fara protectie ariile naturale protejate din Romania in fata intereselor imobiliare, proiect care va afecta grav Padurea Trivale. Este una dintre cele mai dure lovituri aplicate naturii din ultimii 20 de ani, afirma reprezentantiii ONG-urilor din domeniu.
