Oameni care au salvat padurea

Oameni care au salvat padurea
Oameni care au salvat padurea

Angajatul Romsilva care s-a opus retrocedarii celor 43 de mii de hectare de padure din judetul Bacau a acceptat sa vorbeasca despre presiunile traite de cei care au incercat sa apere proprietatea statului.

Omul a intrat in vizorul greilor din afacere, Viorel Hrebenciuc, Ilie Sirbu si seful Romsilva, Adam Craciunescu, pentru ca, impreuna cu alti functionari cinstiti din institutie, a fost buturuga mica care a oprit tavalugul retrocedarilor ilegale. RISE Project protejeaza identitatea angajatului Romsilva pe care il numeste “Padurarul” in interviul de mai jos.

RISE: Cine ar fi trebuit sa fie, in opinia dumneavoastra, beneficiarii acestei paduri si ce suprafata trebuia de fapt retrocedata?

Padurarul: Dimitrie N.D. Ghika, cel care a fost deposedat de catre statul comunist, a avut doi fii care in anul 1948 se aflau la studii, in Anglia. Unul dintre fii, Nicolae, decedat in anul 2003, are la randul sau doi copii, Christopher si Jeanne – Valentinne, care locuiesc in Anglia. Asa cum rezulta din evolutia istorica a proprietatii Ghika – Comanesti, acestia sunt descendentii familiei si, daca s-ar fi urmat caile legale, ar fi avut dreptul de proprietate pentru circa 11 mii de hectare de teren forestier.

R: Cum ramane cu cererea depusa de Paltin Sturza?

P: Paltin Sturza nu a avut niciodata vreun drept in privinta acestei paduri, acesta fiind si motivul pentru care, in toate etapele procesuale, incepind din anul 2006 si pana in 2012, cererile sale au fost respinse atat de judecatoria Onesti cat si de Tribunalul Bacau. Cererea i-a fost admisa abia in anul 2012, dupa ce dosarul a fost stramutat la Sfantul Gheorghe, de catre avocatul Ioan Adam (n.r.-parlamentar). Abia acest complet de judecata a admis actiunea lui Sturza si a dat hotararea irevocabila prin care s-a dispus reconstituirea unei suprafete mai mari chiar decat ceruse initial pina si solicitantul.

R: Ce a facut statul in acel moment?

P: Directia Silvica Bacau a depus o revizuire la aceasta hotarare dar cu o intarziere deliberata de trei luni asa ca revizuirea a fost respinsa de acelasi complet de la Sfantu Gheorghe. In baza deciziei definitive, Comisia Judeteana de fond funciar a emis mai multe hotarari de validare pe anumite portiuni din cele 43 de mii de hectare, in locurile gasite libere, unde nu erau inca pusi in posesie alti cetateni. Aceste hotarari s-au dat fara respectarea prevederilor legilor de fond funciar pentru ca instanta a decis doar totalul suprafetei nu si amplasamentele. Multi sefi de ocol au refuzat pana astazi sa ofere amplasamente Comisiei judetene, chiar daca au fost amenintati sistematic.

R: Ce ati facut dumneavoastra si colegii dumneavoastra?

P: Salariatii Romsilva au inceput sa caute in Arhivele Statului noi documente iar acestea aratau tot mai limpede ca cele 43 de mii de hectare nu i se cuvin lui Paltin Sturza. In baza acestor noi probe au fost facute plingeri la hotararile Comisiilor judetene si doua revizuri. Ca urmare a uneia dintre revizuiri, juristul principal a reusit chiar sa stramute la Sibiu procesul dar apoi a fost inlaturat.

R: Cum a fost dat la o parte?

P: Procedeul de inlaturare a juristului care a initiat si sustinut actiunile de sistare a punerii in posesie a celor 43 de mii de hectare a fost de o parsivenie de neimaginat intr-o administratie de stat care functioneaza, totusi, pe baza de acte normative.

Afirmatia mea poate fi calificata ca dura si neeleganta. O justific prin faptul ca s-a profitat de o problema privind sanatatea juristului curajos si de buna credinta si s-a obtinut, prin intermediul administratiei, o recomandare a medicului de medicina muncii de a se limita deplasarile juristului in afara Bucurestiului.

In baza acestei recomandari, directorul general al Romsilva, Adam Craciunescu, a dat un ordin prin care juristului i-au fost luate, in regim de urgenta, toate cauzele, acestea fiind repartizate altor colegi.

Un rol determinat in acest scenariu l-a jucat seful Serviciului juridic din regie, care, si in alte cazuri, prin modul de actiune sau mai bine zis inactiune, a pus umarul la retrocedarea, fara respectarea legii, a unor importante suprafete de padure.

Fara implicarea activa a mai multor salariati din structura Romsilva, suprafata de 43.227 ha de padure de pe Valea Trotusului ar fi fost transferata valoric, inca din anul 2012, din proprietatea publica a statului in diverse conturi bancare. Pe fondul acestor precizari, trebuie sa aveti convingerea ca la Romsilva cei mai multi salariati sunt onesti si integri. Daca acestia nu ar fi existat, acest interviu nu ar fi avut subiect.

R: Au fost si alte cauze judecate de catre completul judecatorilor Ordog si Uta, adica de catre judecatorii acuzati in cazul acestor retrocedari ilegale? Au mai dat si alte instante hotarari controversate?

P: Da, au judecat mai multe dosare. Din ce stiu eu, cei doi judecatori de la Tribunalul Covasna, Ordog Lorand Andras si Uta Gabriel, nu au dat nici o hotarare judecatoreasca in favoarea Romsilva. In toata tara, in alte instante, au fost retrocedate sau sunt in curs de retrocedare, fara respectare cadrului legal, suprafete de padure de ordinul sutelor de mii de hectare. Nu exista judet in care padurea sa aiba o mica pondere, fara vreun caz de retrocedare nelegala. Cred ca dimensiunea acestui fenomen si mai ales consecintele lui reprezinta o problema de siguranta nationala.

R: Am observat o discrepanta intre suma pe care nemtii de la Prokon s-au oferit, printr-un precontract sa o dea pentru aceasta suprafata-140 de milioane de euro si prejudiciul evaluat de procurori-300 de milioane de euro. De unde diferenta?

P: Valoarea reala a suprafetei de padure in discutie este in jurul a trei sute de milioane de euro, aspect pe care il cunosc, fara nici un dubiu, si prezumtivii viitori proprietari. Este posibil ca diferenta fata de cea din promisiunea de vanzare sa fi putut avea caracter de comisioane.

R: Cum se poate indrepta situatia?

P: Daca se doreste indreptarea raului facut si oprirea celui ce vrea sa vina, atunci trebuie, in regim de urgenta, sa se constituie pe langa o institutie importanta a statului (de exemplu: Parchetul General) un grup de lucru format din specialisti care au cunostinta de mecanismele retrocedarilor de terenuri. Grupul care s-ar afla sub un total anonimat ar trebui sa analizeze cel putin marile cazuri de retrocedari abuzive si sa stabileasca caile de urmat pentru salvarea acestui important patrimoniu.

Articole similare

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,702FaniÎmi place
84CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

17 environmental NGOs launch a Position Paper regarding the implementation of the DRS for beverage packaging in Romania

Zero Waste România, together with 16 other organizations from Romania and Europe - Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch...

Cum poate deveni România o referință pentru sud-estul Europei în privința implementării sistemului garanție-returnare

17 organizații din România și Europa au lansat astăzi un document de poziție în 12 puncte, conținând elementele cheie pentru implementarea în...