Potentialul baltilor romanesti este de aproape 10 ori mai mare decat productia actuala de peste, iar cererea creste continuu, de la an la an. In Romania exista bazine piscicole amenajate in suprafata de aproximativ 64.000 de hectare, la care se adauga 100.000 ha de bazine naturale, de unde s-ar putea „extrage” anual 60.000 de tone de peste.
Acest potential poate fi fructificat mult mai bine daca fermele piscicole si proprietarii de balti s-ar orienta si catre investitiile in turism, mai ales in zonele colinare.
Pe langa productia efectiva de peste, zonele din preajma luciului de apa prezinta si un potential turistic deosebit, in sensul ca aici se pot organiza croaziere pe apa si sesiuni de pescuit sportiv-recreativ.
Cine va avea inspiratia sa fructifice toate aceste atuuri va avea numai de castigat, mai ales ca valoarea terenurilor astfel amenajate creste exponential daca se investeste corespunzator in acest sens.
Cu atat mai mult cu cat cererea pe piata romaneasca a pestelui creste exponential, iar turistii straini apreciaza in mod deosebit sejururile la pensiuni dotate si cu facilitati pentru pescuit. „Repartizarea ideala a disponibilitatilor unei ferme de acest fel ar fi 30% pentru productie si 70% pentru agrement”, ne-a declarat, ieri, presedintele Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), Corneliu Popescu.
El a mai aratat ca fermele familiale (numite si „de interventie”) trebuie asistate din partea statului cu subventii „atat pe suprafata, cat si pe produs”, iar – spre deosebire de fermele de profit, organizate ca societati comerciale – cele familiale pot accesa si fonduri europene.
„Acum, terenurile pe care isi desfasoara activitatea aceste ferme sunt concesionate, dar vor trebui sa fie atribuite administratorilor prin vanzare directa sau prin incheierea de contracte de leasing imobiliar”.
Astfel, proprietarii pot fi incurajati sa investeasca si in turism, pentru a-si dezvolta afacerile aici. Corneliu Popescu reaminteste ca astazi, de Sfantul Andrei, in Romania se sarbatoreste Ziua Pescarului, iar CNAFP implineste cinci ani de la infiintare.
Crapul si pastravul, vedetele pietei
Potrivit datelor ce ne-au fost furnizate de conducerea CNAFP, in Romania se recolteaza aproximativ 7.250 tone de peste, cele mai apreciate specii fiind crapul si pastravul. Recolta de crap este de 2.000 de tone anual, insa consumul ajunge la 4.000 de tone (ceea ce inseamna ca restul se aduce din import), iar cererea e intr-o continua crestere.
Si in cazul pastravului, recolta anuala este de aproximativ 2.000 de tone, iar cererea (consumul) s-a dublat in ultimii cinci ani, ajungand la 4.500 de tone. Celelalte specii fac parte din categoria fitofag, respectiv sangerul, novacul, cosasul si scoicarul – care inregistreaza, la randul lor, o cerere inca destul de mare.
Pentru rezolvarea tuturor problemelor care impiedica dezvoltarea pietei romanesti a pestelui pana la potentialul sau real, CNAFP propune, intre altele: asigurarea accesului pe lacurile si raurile interioare, pe baza de permis; turistii si alte persoane interesate sa dobandeasca dreptul de pescuit pe baza unei roviniete; proprietarii de balti sa nu mai plateasca apa pe care o utilizeaza in bazinele populate cu peste; crearea de unitati special amenajate („parcari zonale”) in care pestele viu sa fie adus de crescator si preluat, in mod organizat, de distribuitori; incurajarea constituirii de ferme pentru speciile valoroase de peste; plata unei „redevente uniforme”, calculata in functie de zona geografica unde este situata ferma si de potentialul productiv al acesteia.
Presedintele CNAFP a mai subliniat ca toate aceste proiecte, aflate acum in diferite stadii de analiza, se pot finaliza in maximum sase luni, astfel incat in 2008 sa avem o dezvoltare reala a sectorului piscicol.
Distribuitorii controleaza preturile
La nivelul producatorului/crescatorului de peste, pretul de livrare nu depaseste 70 lei/kilogram, dar in magazinele specializate se ajunge si la preturi de trei ori mai mari. Acest fenomen este posibil deoarece „in Romania nu sunt amenajate acele -parcari zonale-, depozite acvatice unde crescatorii pot sa aduca pestele viu, iar cumparatorii pot sa si-l aleaga, inclusiv pe specii.
Noi am demarat un program de creare de astfel de unitati – puncte-cheie unde se faciliteaza, de fapt, intalnirea cererii cu oferta de peste si nu numai atat – si ii invit pe toti colaboratorii nostri sa partcipe activ la astfel de proiecte”, a mai spus Corneliu Popescu. Intr-adevar, acum, crescatorii sunt nevoiti sa bata la poarta marilor distribuitori pentru a-si vinde marfa, situatie care ingreuneaza foarte mult accesul pe piata.
Sursa: Universul Padurii
