Cele mai bune piste de biciclete construite vreodata in Romania au fost trasate in anii „70, pe Soseaua Colentina din Bucuresti.
La modernizarea soselei, inginerii au largit carosabilul si trotuarele, au plantat copaci si au inclus un detaliu care parea ciudat: piste pentru biciclete de o parte si de alta a drumului, intre magazinul Obor si raul Colentina . Cam 2-3 kilometri.
In aceeasi perioada, au fost construite si blocuri de zece etaje de-a lungul liniei de tramvai, care au luat locul unor case detinute in perioada interbelica de negustori.
Sincope in utopia urbanistica din comunism
„Au fost anumite decizii, chiar si reglementari urbanistice, care incercau sa fie in pas cu lumea, cu orasele din vest”, spune presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania, Peter Derer. Printre proiectele citadine imprumutate din vest si „adaptate” de comunisti in Bucuresti este si cel al pistelor de biciclete. O alta decizie de acest tip este si cunoscuta circulatie alternativa duminica, dupa paritatea ultimei cifre a numarului de inmatriculare.
Pistele de pe Colentina au fost proiectate de Atelierul de Circulatie din Institutul Proiect Bucuresti, undeva intre 1965 si 1970, isi aminteste arhitectul Derer. Motivul? Sunt doua variante: una ca regimul dorea sa le ofere numerosilor locuitori din blocurile de langa sosea o relaxare de sfarsit de saptamana, alta ca pistele aveau ca scop incurajarea muncitorilor sa vina la munca pe bicicleta. „Eu cred ca le-a facut pentru plimbarea de duminica. Dar Ceausescu insusi avea acea idee de a dezvolta zonele industriale in apropierea celor rezidentiale, astfel incat se poate ca pistele sa fie chiar pentru transportul muncitorilor”, explica Derer.
Pistele, de-o seama cu copacii
Copacii de astazi de pe soseaua Colentina ajung cam pana sub etajul doi al blocurilor comuniste. „Pistele sunt exact de cand au fost plantati copacii”, spune Ioan Mut, care locuieste in zona si a trait vremurile modernizarii. El isi aminteste ca pistele erau destul de folosite, mai ales de oamenii care mergeau la piata, cu cosul pentru targuieli legat de portbagaj.
„Asa arata pistele in strainatate”, spune George Culda, mai cunoscut drept GeoBateSaua, pseudonimul de activist pentru promovarea bicicletei in mediul urban. Arhitectul Derer este de aceeasi parere. „Pistele sunt bine delimitate atat de spatiul pentru pietoni, cat si de cel pentru masini. Este cel mai sigur pentru toti cei din trafic”, opineaza acesta.
Modificate in 2007
Insa cei doi se refera la vechea infatisare a acestor drumuri pentru biciclisti. Desi au fost pastrate de primarii Sectorului 2 de dupa „90, pistele au fost modificate in 2007 pentru a face loc unor parcari in spic. Oamenii din blocurile de pe Colentina nu mai aveau unde sa isi parcheze masinile, iar pistele au fost primele sacrificate. Nu de tot, dar acum nu mai sunt drepte, ca acum aproape 40 de ani, iar biciclistii sunt trimisi din loc in loc pe trotuar, pentru a-si negocia spatiul cu pietonii.
In perioada comunista, pistele erau marcate prin indicatoare mari, circulare, dispuse doar inainte si dupa intersectii. Pe fondul alb era desenata o bicicleta, inconjurata de un cerc rosu. Cam ca semnul de astazi de la „circulatie interzisa in ambele sensuri”, cu o bicicleta inserata in el. Acum, indicatoarele dreptunghiulare pe fond albastru, cu o bicicleta alba in mijloc, sunt instalate mult mai des, deoarece nu prea stii unde se intrerupe si unde se reia pista.
„Acum iesi de multe ori in trotuar, apoi te intorci in pista. Pe trotuar trebuie sa mergi mai incet, sa fii atent, doar circuli printre pietoni”, spune GeoBateSaua.
Orase velo in comunism
Bucurestiul comunist a avut o alta ruta velo in centrul orasului, in apropiere de Piata Unirii. Pistele au fost construite de-a lungul bulevardului Dimitrie Cantemir, ruta care se intersecteaza cu bulevardul Unirii in zona parcului. „Erau plasate pe toata lungimea parcului [Unirii]”, spune arhitectul Derer. In cazul acestui proiect, scopul clar era cel al unei plimbari de duminica pe doua roti.
Insa proiecte pentru biciclistii din comunism nu au fost derulate numai in Capitala. In Iasi, pentru a facilita accesul muncitorilor in zona industriala, a fost construita o pista de biciclete intre Tesatura si Baza 3, ruta marginita de fabrici in care lucrau mii de muncitori. Si nu erau deloc putini care foloseau bicicleta pentru a face naveta din oras la fabrica, si-a amintit viceprimarul Iasiului, Gabriel Grigore, intr-o declaratie pentru evenimentul.ro.
„Sunt cele mai bune piste pentru biciclete care au fost construite vreodata in Bucuresti. Sunt bine delimitate atat de spatiul pentru pietoni, cat si de cel pentru masini” – Peter Derer, presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania.