Regizoarea Agnes Moreau s-a hotarat sa arate un fenomen putin cunoscut, dar de mare impact. Purtata de vant, poluarea atmosferica se acumuleaza pe varfurile ghetarilor, formand nori inchisi la culoare la mii de metri inaltime. Este un fenomen prezentat in documentarul ‘Nor pe acoperisul lumii’.
‘Cine ar putea crede ca aerul de la 5.000 m nu este cel mai curat? Ca zapezile nu sunt albe. Putini, si totusi…’ – este o problema ingrijoratoare pe care regizoarea Agnes Moreau a ales sa o scoata la lumina in documentarul ei. La mii de metri altitudine, ghetarii si lantul himalayan sunt mascati de imensi nori inchisi la culoare – ABC (Atmospheric Brown Clouds). Deloc confundabili cu norii ‘de vata’, acestia sunt plini de particule poluante in concentratii foarte mari. Particule fine si mai ales carbon negru ajung acolo impinse de vantul din vai si se misca in functie de curentii atmosferici pe kilometri intregi. Vantul duce elementele poluatoare pana pe acoperisul lumii, Everestul de la granita Chinei cu Nepalul.
Fenomenul a fost descoperit in 2008, cand o echipa de cercetatori a facut publice rezultatele masuratorilor atmosferice realizate la peste 5.000 m altitudine, la poalele muntelui. Acestea aratau un lucru simplu si extrem de ingrijorator: ‘Aerul din Himalaya este la fel de poluat ca cel din orasele Europei.’
Dupa descoperirea unui imens nor de poluare, un grup de oameni de stiinta italieni si francezi au plecat la fata locului pentru a afla mai multe despre suprinzatoarele concentratii de poluanti din zonele considerate virgine si care sunt inca regiuni necunoscute. Agnes Moreau a insotit aceasta echipa pana la poalele Everestului, la prima statie atmosferica construita acolo in 2006. In acest laborator, cercetatorii efectueaza numeroase masuratori ale compozitiei aerului. Datele sunt transmise si analizate apoi de diferite echipe din lumea intreagam scrie Agerpres.
Grupul de cercetatori mai realizeaza un studiu amanuntit asupra populatiei care locuieste aproape de munti. Ei ii intreaba pe localnici, indeosebi pe cei mai in varsta, daca au observat schimbari in frecventa ploilor, a zapezii, a intensitatii musonului in ultimii ani. Raspunsurile sunt fara echivoc: da, au fost schimbari. Cercetatorii explica in documentar cum carbonul negru are impact asupra climei locale, favorizand incalzirea si grabind topirea gheturilor.
Dovada este furnizata de imagini: la 2.000 m altitudine, locuitorii cultiva in prezent lamai si banane…Efectele poluarii par a fi deja in stadiu avansat, dar nu se cunosc inca suprafetele afectate.
In filmul ei, Agnes Moreau evoca un alt aspect: nevoia de a sensibiliza populatiile si guvernele pentru a atenua fenomenul. Carbonul negru (component principal al cenusii) este emis in mare parte de masinile diesel, dar si in timpul arderii incomplete a lemnului sau carbunelui, particulele fiind apoi aruncate. Solutii simple ar permite scaderea acestor emisii si ar avea un impact mult mai rapid si vizibil decat lupta impotriva emisiilor de CO2, potrivit oamenilor de stiinta. Specialistii trebuie inca sa convinga guvernele de importanta fenomenului.
Legatura dintre poluare si incalzire, sistemul hidro si agricultura regiunii, de la laboratorul din zona la laboratoarele europene, sate la 2.000 de m altitudine, la poalele Everestului – sunt aspecte prezentate de Agnes Moreau, care i-a urmat pas cu pas pe cercetatori pentru a avertiza asupra acestui fenomen ingrijorator, dar potential reversibil.
Filmul documentar ‘Nor deasupra acoperisului lumii’ va fi difuzat pe canalul Arte, joi 24 mai.
