Prin fictiva „ecologizare” si interesata „nebagare de seama” a autoritatilor statului: LA ROMPLUMB BAIA MARE SUNT DETURNATE FONDURI DE ZECI DE MILIOANE DE EURO

Prin fictiva „ecologizare” si interesata „nebagare de seama” a autoritatilor statului: LA ROMPLUMB BAIA MARE SUNT DETURNATE FONDURI DE ZECI DE MILIOANE DE EURO

In fiecare an, zeci de miliarde de lei vechi trec de la bugetul de stat in buzunarele unor smecheri, dupa ce sunt ”drenate” prin intermediul societatii Romplumb. Caracatita se intinde pana la nivel ministerial, motiv pentru care societatea poluatoare a functionat chiar si in perioadele in care nu avea autorizatie de mediu, indiferent de culoarea politica a guvernarii.
In afara de traditie, afacerea de la Romplumb Baia Mare nu prea are argumente de existenta intr-o economie sanatoasa de piata. Nu mai e o unitate strategica, din moment ce a ajuns un jucator nesemnificativ pe piata europeana a plumbului (cu o cota de 0,2%). Nu mai prelucreaza minereurile autohtone de plumb, dupa ce mineritul si-a dat obstescul sfarsit.
In ultimii ani a inregistrat pierderi mari sau profituri minuscule, dar a i-a poluat constant pe cei peste 140.000 de baimareni. Nu se justifica nici sumele enorme investite – sau care urmeaza a fi investite – in diminuarea poluarii: 45.558.870 lei (1994 – 2010) si 43.000.000 lei (2010 -2013), din moment ce nici acum Romplumb nu se incadreaza in normele de mediu. Chiar si miza sociala a celor 650 de locuri de munca nu e una credibila, intr-o perioada in care din sectorul bugetar sunt disponibilizati sute de mii de angajati.
Pentru statul roman si pentru Baia Mare, afacerea e una paguboasa. Pentru „baieti destepti” din Bucuresti sau din Baia Mare, afacerea e una de milioane (de euro).

Pentru smecheri, mana cereasca vine prin ordonanta de urgenta

Adevarata ”afacere” din jurul societatii Romplumb isi are originea in Ordonanta de Urgenta nr. 173/05.11.1999, emisa de catre guvernul Radu Vasile. Aceasta prevede pentru agentii economici cu capital majoritar de stat suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare, generate de procesul de reciclare a deseurilor si subproduselor plumboase. La nivelul anului 1999, alocatia unitara era de 125 lei/tona de subprodus rezultat. Insa alocarea nu se facea cu ochii inchisi. Ordonanta preciza ca ”deconturile justificative vor fi verificate si avizate de directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti”. Suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare era motivata si de faptul ca, la acea vreme, Romplumbul folosea materie prima provenind de la REMIN, o alta societate cu capital majoritar de stat. Deci, se aplica principiul ”poluatorul plateste”, iar poluatorul era statul roman.

REMIN a murit, traiasca jefuirea Romplumb!

Dupa ce compania a intrat in colaps si REMIN nu a mai mai avut cum sa asigure materia prima, Romplumb importa concentratele plumboase din Polonia si tot acolo exporta plumbul decuprat. Materia prima e adusa de la minele Bukowno, iar 98% din plumbul obtinut e vandut firmei poloneze MEROLEX RZESZOW. Pe hartie, Romplumb e un producator de plumb. In realitate, e vorba de un lohn industrial, Romplumb prestand doar serviciul de procesare a materiei prime. Situatie in care firma poloneza e poluatorul si ea ar trebui sa suporte cheltuielile de ecologizare. Cu toate acestea, guvernul Romaniei continua sa aloce Romplumb sume pentru ecologizare, ce ajung anual la zeci de milioane lei.
Pe langa faptul ca plata acestor sume e cel putin discutabila – daca nu chiar ilegala -, cei de la Romplumb declara cantitati de deseuri reciclate de zeci de ori mai mari decat cele rezultate in fapt din procesul de productie. Si, sub atenta ”verificare si avizare” a celor de la finante, an de an, zecile de milioane de lei trec prin Romplumb. Cum sumele exorbitant de mari se intorc si la nivel foarte inalt, nimeni nu e deranjat.

Ecologizare de 13.000.000 euro, in doar trei ani

Alocarea subventiilor pentru ecologizare are un algoritm respectat in fiecare an: in primul trimestru se aloca sumele, iar la sfarsitul trimestrului patru (chiar si in 29.12) , o alta hotarare suplimenteaza aceste sume. Probabil ca la final de an se face impartirea banilor si, ca sa nu dea cu zecimale, se rotunjeste… alocatia. In perioada 2008 – 2010 (care cuprinde un an de guvernare liberala si doi ani de guvernare PDL, singura schimbare constand in faptul ca Guvernul Boc nu mai precizeaza in HG-uri cantitatea de deseuri si subproduse plumboase), alocatia unitara a ajuns la 470 lei/ tona de subprodus. In cei trei ani, pentru ecologizare s-au alocat Romplumbului 53.476.000 lei (aproape 13.000.000 euro)! Practic, in fiecare zi calendaristica din acest interval, Romplumb a primit 48.836,5 lei, adica aproape o jumatate de miliard de lei vechi/zi.
An Subventie planificata Subventie alocata
HG Cant (t) Suma (lei) HG Cant (t) Suma (lei)

2008 451/2008 22.979 10.800.000 1488/2008 37.234 17.500.000
2009 537/2009 34.042 16.000.000 1469/2009 35.745 16.800.000
2010 188/2010 31.087 14.611.000 1328/2010 40.800 19.176.000
TOTAL 88.108 41.411.000 113.779 53.476.000

Prin hotararea 88/ 02.02.2011, in acest an societatii Romplumb i-au fost alocate pentru ”ecologizare” 17.700.000 lei. Pe HG a semnat Emil Boc si au contrasemnat Ion Ariton si Gheorghe Ialomiteanu… Numai cheltuielile de ecologizare – fara a lua in calcul nicio alta cheltuiala de productie – duc costul tonei de plumb la cca 1300 euro/t , in conditiile in care cotatia la bursa e de cca 1900 euro/t!
Unul dintre argumentele solicitarii subventiilor de catre conducerea Romplumb se referea la pastrarea celor aproape 700 de locuri de munca. 6-7.000.000 lei vechi. Daca uzina ar fi fost inchisa in acesti trei ani, iar banii pentru ecologizare erau folositi la plata angajatilor, acestia ar fi primit lefuri lunare de 22.852.991 lei vechi. Sau, daca ne raportam la salariul mediu din uzina – de 6-7.000.000 lei – angajatii puteau primi salariul timp de noua ani, fara sa miste un deget si, mai ales, fara ca Romplumb sa mai polueze. Mai ales ca aceste sume astronomice nu au fost folosite conform destinatiei „actiuni de ecologizare a procesului de reciclare a deseurilor si produselor plumboase, rezultate din obtinerea plumbului decuprat” -, decat intr-o proportie infima. Pentru simplul motiv ca nu s-au produs niciodata cantitatile de deseuri declarate.

Nu ies la socoteala 12.000.000 euro!

Afacerea deseurilor ”ecologizate” e data in gat de…. matematica. In conformitate cu procesul tehnologic si randamentul de extractie, pentru obtinerea unei tone de plumb sunt necesare aproximativ 1,8 tone de materie prima. Scazand arderile, din proces rezulta 0,6 – 0,7 tone deseu.
Productia de plumb decuprat, raportata de Romplumb in ultimii trei ani se situeaza la 9759,27 tone.

An 2008 2009 2010 Total
Productie Pb (t) 2321,9 3489,96 3947,41 9759,27

Luand o medie de 0,65 tone deseu la tona de plumb produs, calculul arata ca, in perioada 2008 – 2010, au rezultat 6343,53 tone deseuri. La alocatia unitara de 470 RON/tona, suma cuvenita ar fi fost de doar 2.981.460 lei. Deci, din totalul de 53.476.000 lei nu s-ar justifica 50.494.549 lei (cca 12.000.000 euro); adica dispar spre buzunare de soare pline cate 3.000.000 euro in fiecare an.
De altfel, in anunturile anuale de licitatiile, Romplumb solicita intre 10.000 si 12.000 tone de concentrate plumboase cu livrare esalonata (eventual cu o completare pe final de an), cantitati care nu aveau cum sa genereze atatea deseuri. Nu se poate invoca nici faptul ca pe langa deseurile rezultate din procesul curent de productie s-ar prelucra si deseuri istorice, din moment ce acestea (cca 50.000 t) inca zac depozitate in incinta uzinei. Algoritmul si „fenomenul” functioneaza din 1999, de pe vremea lui Radu Vasile, dar de-a lungul timpului au fost utilizate de catre toate partidele care s-au perindat pe la guvernare. Si, evident, de catre cei pusi sa controleze. Poate nu e intamplator faptul ca Ion Capota, consilier in Ministerul Economiei (forul care aloca fondurile) e si membru in Consiliul de Administratie al Romplumb (uzina care justifica utilizarea lor). Sau ca Ilie Pop – sotul doamnei Maria Pop, director economic al Romplumb – , este auditor public extern la Curtea de Conturi Maramures. Sunt doar doua rotite, de la nivelul de baza, care pot ajuta la la intelegerea functionarii nestanjenite a sistemului.

NOTĂ: ”Schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale, fara respectarea prevederilor legale, daca fapta a cauzat o perturbare a actiunii economico-financiare sau a produs o paguba unui organ ori unei institutii de stat sau unei alte unitati, se pedepseste cu incarcerare de la 6 luni la 5 ani. Daca aceasta fapta are consecinte deosebit de grave, pedeapsa este incarcerare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi”. ( Art.302 al.1 Cod Penal)

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,325FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente