Criza economica a anulat doua proiecte majore de infrastructura daunatoare pentru mediu. Canalul Dunare – Bucuresti si drumul expres Constanta – Tulcea au fost puse in asteptare de Guvern, nu inainte insa ca mai multe studii de fezabilitate sa fie realizate pe bani grei de la buget.
In urma cu exact un an, Executivul de la Bucuresti, condus pe atunci de liberalul Calin Popescu Tariceanu, anunta inceperea a doua proiecte mari de infrastructura, menite sa asigure dezvoltarea grabnica a doua regiuni importante: canalul Dunare – Bucuresti, pentru zona de sud a tarii, si drumul expres Constanta – Tulcea, pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Ambele proiecte au starnit inca de la bun inceput neincrederea, avand in vedere realizarile anterioare ale guvernantilor (de exemplu, cei 120 de kilometri de autostrada construiti in 19 ani), dar si costurile neobisnuit de mari pe care aceste doua proiecte le presupuneau: jumatate de miliard de euro pentru canalul navigabil si 100 de milioane de euro pentru drumul expres. La nemultumiri se adaugau si protestele mai multor organizatii neguvernamentale specializate in protectia mediului, care au formulat pareri negative cu privire la cele doua proiecte.
In ceea ce priveste canalul Dunare – Bucuresti, existau semne de intrebare cu privire la traseul acestuia, care „taia” cateva situri naturale protejate. Drumul expres spre Delta Dunarii, asa cum aratau studiile de fezabilitate comandate de Guvernul Tariceanu, trecea in cateva puncte prin terenuri apartinand Rezervatiei Biosferei.
COORDONATE TEHNICE ABSURDE
20 de milioane de tone de marfa transportate in fiecare an, irigatii pentru partea centrala a Baraganului, curent electric, reducerea pericolului de inundatii pentru 30.000 de hectare de teren agricol, 11 localitati si peste 6.500 de gospodarii. Proiectul de 73 de kilometri a fost dat din grija Companiei Nationale Administratia Canalelor Navigabile in cea a Ministerului Transporturilor. Potrivit ministrului de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, 8.000 de muncitori ar fi suficienti pentru finalizarea canalului, jumatate fata de anii ’80, cand si Nicolae Ceausescu dorise construirea unui asemenea canal.
Studiul de fezabilitate, licitat pentru opt milioane de euro, a aratat ca lucrarea are rationament economic si ar trebui realizata. Singurul care s-a opus proiectului a fost Ion Iliescu. Fostul presedinte ridicase obiectii si in anii ’80 in fata lui Ceausescu, aducand mai multe argumente tehnice pentru inutilitatea unei asemenea cai navigabile care sa lege Bucurestiul de Dunare. Tariceanu si Orban au notat constiincios nemultumirile lui Iliescu, dar au decis continuarea proiectului. Nu au fost bani decat pentru studiul de fezabilitate.
Proiectul a intrat in moarte clinica imediat dupa alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut.
Studiul de fezabilitate pentru drumul expres Constanta – Tulcea a constat aproximativ 8 milioane de euro si a aratat, de asemenea, oportunitatea lucrarii. Argumentele Guvernului au fost acelea ca Rezervatia Biosferei Delta Dunarii va fi luata cu asalt in urmatorii ani de sute de mii de turisti. In viziunea prezentata in urma cu un an de guvernul liberal, Delta ar urma sa devina o destinatie alternativa, de o zi sau doua, pentru turistii care petrec un sejur pe litoralul Marii Negre.
Sursa: Jurnalul National