Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania si Federatia pentru Apararea Padurilor propune ca in actualele conditii de criza economica si financiara padurile si vegetatia forestiera sa fie impozitate diferentiat si prioritar sa fie supraimpozitate cele obtinute abuziv, precum si constructiile amplasate in padurile cu functii speciale de protectie.
1. Supraimpozitarea padurilor obtinute abuziv si a constructiilor amplasate in paduri cu functii speciale de protectie
In 1999, Comisia de ancheta a Camerei Deputatilor a constatat ca intr-un singur an 1559 persoane au preluat abuziv de la Regia Nationala a Padurilor 1.103 ha. In continuare alte mii de persoane sustinute politic si-au transferat paduri fara valoare din zone deluroase, accidentate, fara cai de acces, proprietatea lor sau cumparate, primind in „compensatie” paduri uneori deosebit de valoroase pe piata imobiliara. Sunt cunoscute cazurile retrocedarilor de la Snagov, Cernica, Balotesti, Baneasa sau din zonele rezidentiale de la Maneciu, Valea Doftanei si in tara.
Unii dintre proprietarii de paduri retrocedate cu concursul organelor politice si administrative prin incalcarea Hotararii Consiliului de Ministri nr. 114/1954 privind zonarea functionala a padurilor, au amplasat in Grupa padurilor cu functii speciale de protectie a mediului constructii rezidentiale de vile, pensiuni, restaurante, magazine, dar si instalatii de debitare a lemnului s.a. Ori in padurile cu functii speciale de protectie se interzice defrisarea pentru constructii, pasunatul turmelor, de asemenea orice exploatare se face cu respectarea unor norme de cultura a padurii ce asigura conservarea si dezvoltarea padurii.
Cele mai frecvente preluari abuzive de paduri si de incalcari ale legilor de protectie a padurilor prin amplasari de asemenea constructii sunt in
– zona a IV-a: paduri de protectie de interes social ce sunt supuse unui regim de protectie pe o raza de 50 km din jurul Capitalei si pe o raza de10-30 km in jurul resedintelor de judet, orase, centre industriale, statiuni balneare si sanatorii;
– zona a III-a: paduri de protectie impotriva factorilor climatici sunt supuse regimului de protectie – perdelele forestiere, padurile pe o fasie de 15 km de-a lungul litoralului;
– zona a V-a: paduri monumente ale naturii si rezervatii, in suprafetele declarate ca avand aceasta destinatie;
– zona I: paduri de protectie a apelor, sunt supuse regimului de protectie arboretele pe o raza de 500 m in jurul izvoarelor de apa potabila a oraselor, a hidrocentralelor si acumularilor de apa, arboretele din zona exterioara a digurilor.
Distrugerea padurilor din zonele de protectie mentionate a luat proportii dupa ce in locul ocoalelor de regim silvic de stat pentru exploatarea padurilor s-au creat ocoalele private ale proprietarilor de paduri, iar generalizarea studiilor sumare de amenajare au luat locul amenajamentului silvic.
Dispozitiile Hotararii privind zonarea functionala a padurilor au fost respectate si padurile au asigurat, in Romania, timp de peste 50 de ani, din 1947 pana in perioada de tranzitie, un microclimat fara secete excesive si calamitati catastrofale.
Comisia Uniunii Europene a lansat in dezbatere publica a Statelor membre U.E. „Cartea Verde privind protectia padurilor si informarea in domeniul forestier”. Prin urmare si Romania are obligatii de a asigura protectia padurilor.
Politicieni si clientela politica, personal din administratia padurilor, din politie, magistratura, procuratura, finante, administratia centrala si locala au obtinut paduri deosebit de valoroase prin transferuri dubioase si au amplasat constructii in padurile cu rol de protectie. Prin urmare, supraimpozitare lor se impune. Identificarea acestora se poate face prin declaratiile de avere, autorizatiile de constructii si mai ales prin investigarea sistematica prin aero-fotogrametrie a acestor paduri si a constructiilor amplasate in zonele protejate.
Pana in prezent, politicieni si clientela politica au scutit padurile de impozitare, dar supraimpozitarea acestora este solutia care se impune pentru a asigura surse la buget pentru aplicarea regimului silvic si refacerea padurilor.
2. Impozitarea diferentiata a padurilor
Pentru circa 30 % din suprafata Romaniei, constituita din paduri (6.472 mii ha) si vegetatie forestiera (circa 600 mii ha) nu se platesc impozite. Pana la trecerea padurilor in administratia Ministerului Silviculturii, terenurile impadurite erau impozitate. Evitarea impozitarii dupa anul 1989 a fost in interesul clasei politice.
Nivelul impozitului sa se stabileasca diferentiat, in functie de valoarea tehnica, economica si de piata a padurilor. Proprietarii padurilor de protectie, in functie de obligatiile asumate, pot fi chiar scutiti de impozitare sau sa fie impusi cu nivele reduse, la fel si proprietarii de paduri cu valoare redusa. In schimb, sa fie supraimpozitate padurile constituite in adevarate feude forestiere, care preiau si cantoane, case de vanatoare, pepiniere, pastravarii, magazii, chiar si sedii de ocoale etc. Sunt bunuri mobile si imobile in valoare de miliarde de euro, o mare parte facute din investitiile statului, ajunse in proprietatea unor „baroni sau grofi locali”, unele prin acte legislative neconstitutionale ce incalca si normele internationale de drept.
3. Destinatia impozitelor si constituirea lor
Valoarea impozitelor ce se vor incasa mai ales prin supraimpozitare se poate estima pana la 2000 milioane lei Aceasta suma, pana la reconstituirea ocoalelor silvice de regim silvic, propunem a fi repartizata Regiei Nationale a Padurilor, ca plata pentru prestatiile de paza si gospodarirea si dezvoltarea padurilor proprietate personelor fizice si juridice.
Prin aceste impozite sa se compenseze obligatiile statului inscrise in Codul Silvic – Legea nr. 46/2008, la capitolul „Modalitati de sprijin pentru dezvoltarea durabila a padurilor”, care prevede alocarea de la buget a sumelor necesare pentru paza, protectia padurii, amenajarii, regenerarea padurilor. Aceste subventii nu s-au dat, iar Ministerul Mediului si al Padurilor a intocmit o ordonanta de abrogare a acestei obligatii, fara a propune si solutii pentru a opri distrugerea padurilor.
Regia Nationala a Padurilor este, in prezent, singura institutie care dispune de personalul, baza logistica si capacitatea tehnica si organizatorica de a asigura baza pentru impozitarea padurilor si a vegetatiei forestiere si, concomitent, sa garanteze paza, refacerea si dezvoltarea padurilor, daca i se asigura fondurile necesare.
Pentru stabilirea criteriilor de impozitare si supraimpozitare este necesar sa se constituie comisia de impozitare in coordonarea Ministerului de Finante Publice, formata din specialisti in finante si impozite, din care sa faca parte Regia Nationala a Padurilor si Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania. La nivelul judetelor sa fie instituite comisii judetene, formate din reprezentanti ai Comisiei centrale. Baza aerofotogrametrica sa fie in dotarea Regiei Nationale a Padurilor, Directiilor Silvice, ocoalelor sale si a Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice.
Bucuresti, 28.07.2010
Asociatia Proprietarilor de Paduri din Romania
Presedinte Mihai Ionescu
Date de contact:Aurel Ungur telefon 0743127887, 0720908804, telefax 0213468347, E-mail: [email protected]. Adresa: Sos. Mihai Bravu nr. 311-313, bl.Sb1, sc. 2, ap. 40, sector 3.
NOTA:
Devizul general este fundamentat pe:
1. Fisa unitatii stationale;
2. Structura pe specii a puietilor ce se vor folosi;
3. Evidenta santierelor ce vor executa lucrarile;
4. Deviz pe categorii de lucrari pentru impaduriri;
5. Deviz pe categorii de lucrari pentru mobilizarea solului;
6. Deviz pe categorii de lucrari pentru descoplesiri;
7. Recapitulatia suprafetelor impadurite pe grupe ecologice;
8. Fisa transporturilor;
9. Stabilirea solutiilor tehnice de regenerare;
10. Antemasuratoarea lucrarilor de cultura si refacere.