In data de 28 septembrie 2013 voluntarii Grupului Ecologic de Colaborare Nera au realizat o monitorizare a starii factorilor de mediu si a biodiversitatii pe Dunare, pe un traseu situat pe teritoriul comunelor Sichevita, Berzasca, Svinita si Dubova.
Cu aceasta ocazie au fost constatate cazuri frecvente de abateri de la legislatia si reglementarile de mediu iar stoparea acestor fenomene se face cu dificultate de catre autoritatile direct responsabile datorita incoerentei legislative.
Pe teritoriul comunelor Sichevita, Berzasca si Svinita exista 11 locatii in care intreprinzatori privati si-au dezvoltat afaceri in albia minora a Dunarii ocupand zone cu lungimi intre 30 m si 120 m spre interiorul fluviului. Aparent, conform Legii Apelor, aceasta ocupare este ilegala dar raspunsul Administratiei Apele Romane este acela ca dupa realizarea barajului hidrocentralei de la Portile de Fier 1 albia minora a Dunarii s-a extins peste terenurile aflate in proprietatea riveranilor iar in multe locuri de pe cursul Dunarii parametrii cadastrului apelor au ramas neschimbati dupa executarea barajului. In acest fel s-a ajuns in situatia ca faptic, conform Legii Apelor, albia minora a Dunarii din zona ar trebui sa fie in proprietatea Administratiei Apele Romane dar in acelasi timp proprietarii tabulari ai terenurilor, conform Cartii Funciare, sunt vechii detinatori. In timp, atunci cand intreprinzatorilor care sunt propietari tabulari de terenuri li s-a dat un aviz negativ de gospodarire a apelor pentru dezvoltarea de afaceri, acestia au actionat in instanta si au obligat Administratia Apele Romane sa emita un aviz pozitiv. In continuare, mai ales in cazul solicitantilor de aviz cu ‘spate’ politic puternic, Administratia Apele Romane a actionat in contextul hotararilor anterioare emise de instante. Va fi mai greu insa ca autoritatile romane sa convinga in continuare Comisia Dunarii ca in Romania aceste anomalii legislative sunt normale, mai ales ca anul 2014 este anul de finalizare a implementarii etapei actuale a Strategiei UE a regiunii Dunarii iar malurile Dunarii in Sudul Banatului seamana din ce in ce mai mult cu un ferestrau.
Conform zonarii interne a Parcului Natural Portile de Fier inclusa in proiectul planului de management al parcului, multe dintre zonele de protectie integrala situate pe malul Dunarii se suprapun peste terenuri private pe care in prezent se dezvolta afaceri. Administratia PN Portile de Fier a inceput sa aplice amenzi celor care in opinia sa incalca Legea Ariilor Naturale Protejate sub pretextul ca proiectul planului de management al parcului, depus in momentul de fata la Guvern pentru aprobare, are acceptul consiliul stiintific al parcului. Administratia parcului trebuie sa stie insa ca, pana la aparitia HG privind aprobarea planului de management al parcului, aprobarea consiliului stiintific are in fata instantelor valoarea aprobarii data de un ‘comitet de bloc’. Dovada a faptului ca Legea Ariilor Naturale Protejate nu se poate aplica fara existenta unei HG privind planul de management al parcului este aceea ca parchetele si in final si instantele au respins in cele mai multe cazuri plangerile formulate de alte administratii de parcuri impotriva celor care realizeaza activitati ilegale de agresare a patrimoniului natural. Si dupa aprobarea planului de management administratia parcului nu va putea face o corecta activitate de protectie si conservare pe terenurile private deoarece aceasta activitate este una guvernamentala iar
Guvernul trebuie urgent sa hotarasca daca expropriaza pentru cauza de utilitate publica terenurile incluse in zonele de protectie integrala sau administratia parcului incheie cu fiecare detinator de de teren in aceste zone un contract de protectie si conservare cu o corecta despagubire a detinatorului.
In lipsa unei coerente legislative, autoritatile direct responsabile de protectia mediului in Clisura Dunarii din judetele Mehedinti si Caras – Severin fac ceea ce stiu mai bine. Se afla in treaba !
