BIG BANG! – Primul pas al experimentului de la CERN, indeplinit cu succes
Cel mai mare experiment stiintific al secolului a inceput ieri, o data cu punerea in functiune a acceleratorului de particule LHC, cu ajutorul caruia se incearca recrearea in laborator a conditiilor existente imediat dupa Big Bang.
Cercetatorii de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” spun ca scopul testului de ieri, adica trecerea unui fascicul de protoni prin tot acceleratorul, a trecut cu nota maxima. „Intrucit viteza fasciculului este aproape de viteza Soarelui, acesta a avut un milion de rotatii pe secunda in tubul respectiv”, a declarat Mihai Petrovici. Daca acest fascicul va fi stabil, se va trece la accelerarea lui in zilele urmatoare, pentru ca la 21 octombrie sa se produca primele ciocniri intre protoni. Experimentul este vegheat de specialisti din toata lumea, pentru a preveni o eventuala defectiune. Acceleratorul circular se afla linga Geneva, intr-un tunel subteran, la 50-150 m adincime, e lung de 27 km si strapunge pe alocuri si teritoriul Frantei. „Testul a trecut cu bine, fara nici un eveniment imprevizibil. Sigur, aceasta trecere va continua pina la 21 octombrie, cind se va taia panglica la modul oficial si vor fi pusi in functiune detectorii”, ne-a declarat directorul IFIN-HH, Nicolae Zamfir. Fizicianul considera ca exista doua scenarii in ceea ce priveste rezultatele experimentului. In primul caz, modelele despre crearea Universului imaginate de stiinta ar putea fi confirmate. Sau exista posibilitatea ca asa-numita „particula a lui Dumnezeu”, particula Higgs, sa nu fie gasita, iar in acest caz „inseamna ca imaginea noastra despre ce s-a intimplat la Big Bang a fost simplista. Ne puteam astepta la un moment care ar putea rasturna legile fizicii”, a explicat Zamfir. Mai mult, fizicianul garanteaza ca experimentul nu reprezinta nici un risc pentru planeta. „Nu se va produce nici o catastrofa la CERN, deoarece laboratorul reproduce ceea ce se intimpla in natura”, a spus Zamfir. De aceeasi parere este si Mihai Caprini, un fizician roman care lucreaza in laboratoarele CERN de citiva ani: „Studii serioase, incepute in 2003 si finalizate in 2008 printr-un raport numit -Review of safety of LHC collisions-, privind acceleratorul LHC, au ajuns la concluzia ca LHC nu prezinta nici un pericol”, a declarat Caprini.
SUSPICIUNI. La acest proiect, care dureaza mai bine de zece ani, participa 10.000 de savanti din peste 70 de tari. Printre ei sint si peste 100 de romani. Otto Rossler, unul dintre cercetatorii care incearca sa opreasca desfasurarea experimentului, sustine ca in patru ani experimentul de la CERN ar putea crea gauri negre care ar putea ajunge la o asemenea dimensiune incit ar absorbi Pamintul. Rossler face parte dintr-un grup ce a atacat proiectul la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, argumentind ca experimentul incalca dreptul fundamental al omului la viata. Totusi, sint slabe sansele ca momentul apropiat de punere in functiune a detectorilor de la Geneva sa fie aminat, intrucit CEDO considera ca experimentul nu prezinta pericol. Potrivit lui Nicolae Zamfir, teoria cercetatorului german sfideaza legile fizicii: „Se prespune ca exista in Univers citeva puncte care au un cimp gravitational mult mai puternic decit stelele, si este atit de puternic acest cimp gravitational ca atrage si lumina. Deci, se presupune ca este o acumulare mare de masa. Pentru ca asta genereaza cimp gravitational puternic. Acum, posibilitatea de a se forma gauri negre de la acest accelerator este imposibila. Va dati seama ca ar trebui sa existe o acumulare de masa foarte mare ca sa se formeze aceste gauri negre. Energia unui proton este mai mica decit energia unei muste. Deci, n-are cum sa se formeze atita masa si, implicit, gauri negre”.
LAUDE. Conducerea Centrului de Cercetare Nucleara (CERN) se arata mindra de reusita testului. „Aceasta serbare, astazi, trebuie impartita intre doua elemente: primul este placerea de a duce la capat o pagina importanta, iar cel de-al doilea este speranta ca vom face mari descoperiri”, a declarat directorul CERN, Robert Aymar. El a prezentat pe scurt etapele primei zile a testului din acceleratorul de particule LHC (Large Hadron Collider). „Cred ca astazi totul este gata pentru a reusi”, a adaugar Aymar. Directorul CERN a tinut sa precizeze ca LHC reprezinta, la ora actuala, virful tehnologiei in materie de criogenie si superconductivitate, ce „doboara orice record in domeniu”.
Pasii testului au fost apoi detaliati de directorul proiectului LHC, Lyn Evans. „Dupa injectarea fasciculului, a trebuit sa asteptam aproximativ cinci secunde pentru a putea culege primele date”, a explicat Evans. Ecranele de control aratau ca fasciculul parcursese cu succes prima sectiune a inelului acceleratorului lung de 27 de kilometri, aflat la 100 de metri in pamint, de-o parte si de alta a frontierei franco-elvetiene. Apoi, in mai putin de o ora, primul fascicul de protoni introdus in accelerator atinsese obiectivul propus de cercetatori pentru prima zi a testului, si anume, acela de a face turul complet al inelului. Fizicienii, care pregatesc de peste zece ani acest experiment, au izbucnit in aplauze, plini de satisfactie. In timpul testului, fasciculul de protoni a atins o viteza de aproximativ 300.000 de kilometri pe secunda, fiind orientat in accelerator cu ajutorul a 9.300 de magneti, montati in interiorul acestuia.
In zilele urmatoare va fi lansat un al doilea fascicul de protoni, ce va parcurge acceleratorul in sens invers, pentru a produce ciocnirea cu protonii din primul fascicul. Aceasta va avea loc dupa citeva saptamini, cel mai probabil, opt, dupa cum au explicat cercetatorii, citati de AFP. Aceste prime coliziuni vor crea o energie de aproximativ 450 gigaelectronvolti (Gev).
Se vrea elucidat misterul gaurii negre
In urma experimentului ar putea fi puse in evidenta existenta unor particule elementare, dinaintea atomilor, cum sint asa-numitele particule „supersimetrice”. Se spune ca acestea formeaza materia neagra, despre care nu se stie, practic, nimic, doar ca ar forma 23% din Univers, fata de 4% din materia obisnuita, restul de 73% fiind „energie neagra”, responsabila cu expansiunea Universului. Testul ar putea permite si identificarea antimateriei, generata in cantitate egala cu materia, in momentul Big Bang-ului de acum 13,7 miliarde de ani.
Sursa: Jurnalul National