Recenta modificare a legii salubritatii pare sa fi fost facuta cu dedicatie, favorizand un anumit grup de firme. Colectorii de ambalaje sustin ca risca sa fie scosi din joc de noul act normativ
La inceputul lui februarie, Camera Deputatilor a adoptat o lege de completare si modificare a Legii serviciului de salubrizare a localitatilor (nr. 101/2006). Aparent, principalul scop al noului act normativ este de a le impune companiilor care opereaza servicii de salubrizare sa implementeze sisteme de colectare selectiva pentru hartie, plastic, metal si sticla. Ceea ce, desigur, nu poate fi decat benefic pentru mediul inconjurator si in deplina concordanta cu regulile Uniunii Europene.
Insa noua lege merge mai departe si impune o serie de reglementari prin care, spun reprezentantii unor companii specializate in colectarea deseurilor de ambalaje si a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), „se incearca limitarea accesului la deseurile de ambalaje (hartie, mase plastice si sticla) si se obstructioneaza insasi desfasurarea activitatii intreprinderilor autorizate sa desfasoare activitati de colectare, transport, valorificare, reutilizare si/sau tratare“ a respectivelor deseuri.
Exclusivitate prin lege
Mai exact, introducerea unui alineat suplimentar prin care sunt definite in mod neclar deseurile menajere, deseurile municipale si deseurile similare (desi exista un alt act normativ din 2002 care le defineste conform normelor UE) ar putea crea confuzie intre colectarea selectiva a deseurilor municipale si colectarea deseurilor de ambalaje. Mai mult, un nou alineat introdus de deputati in legea din 2006 spune ca „la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, transportul deseurilor menajere si al deseurilor municipale si deseurilor similare colectate separat de catre detinatorii de deseuri se efectueaza numai de catre operatorii licentiati care au contracte de delegare a gestiunii incheiate cu autoritatile administratiei publice locale respective sau, in cazul gestiunii directe, au hotarare de dare in administrare a acestei activitati“. Potrivit colectorilor de deseuri de ambalaje autorizati de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), aceasta prevedere le ingradeste dreptul de a-si desfasura activitatea. Practic, ei nu ar mai avea voie sa efectueze transportul deseurilor colectate.
Si lucrurile nu se opresc aici. O alta regula nou-introdusa in legea din 2006 stipuleaza ca „unitatile administrativ-teritoriale au calitatea de detinator legal al deseurilor municipale si deseurilor similare depozitate in recipientele amplasate in aria lor teritoriala“ si ca „preluarea deseurilor din recipientele si/sau containerele amplasate in punctele de colectare de catre alte persoane decat operatorii licentiati pentru prestarea activitatii in aria de delegare respectiva constituie infractiune de furt si se sanctioneaza conform legii“. Aceste doua paragrafe ar putea crea confuzie cu privire la detinatorii recipientelor/containerelor.
„Pe intreg teritoriul Romaniei functioneaza, autorizate conform legii, sisteme de colectare a diverselor tipuri de deseuri de ambalaje si DEEE. Dupa intrarea in vigoare a legii in forma adoptata de Parlament, exista riscul ca, din cauza neclaritatii noilor norme, activitatea firmelor care detin autorizatii de colectare sa nu mai poata fi desfasurata“, afirma Aronica Oncioiu, directorul general al Ecopaper SA din Zarnesti. Cu alte cuvinte, s-ar putea ca aceste companii sa se trezeasca ca deseurile adunate in propriile containere devin proprietatea primariei si ca preluarea lor devine, dintr-o activitate legala, o infractiune.
Libera concurenta, amenintata
Iar lista modificarilor controversate continua: prin introducerea a trei noi prevederi in legea din 2006, parlamentarii ajuta, practic, aparitia, la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, a unei piete a colectarii deseurilor cu structura de monopol, sustin reprezentantii colectorilor autorizati. In plus, noul act normativ prevede ca „procedura de atribuie a contractului de delegare a gestiunii pentru activitatile specifice serviciului de salubrizare se stabileste in baza prevederilor Legii nr. 51/2006, republicata“. Astfel, atribuirea contractelor de salubrizare a localitatilor nu ar mai depinde de legislatia privind achizitiile publice, ceea ce, desigur, nu este de natura a incuraja transparenta si corectitudinea. Noua lege pare a mai avea si alte hibe. De exemplu, ii lipseste avizul Consiliului Concurentei, care ar fi fost obligatoriu, avand in vedere ca modificarile adoptate risca sa afecteze libera concurenta pe piata. In plus, unele din prevederile ei intra in conflict cu prevederile articolului 9 din Legea concurentei, care stipuleaza ca „sunt interzise orice actiuni sau inactiuni ale autoritatilor si institutiilor administratiei publice centrale ori locale (…) care restrang, impiedica sau denatureaza concurenta, precum: a. limitarea libertatiii comertului sau autonomiei intreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementarilor legale; b. stabilirea de conditii discriminatorii pentru activitatea intreprinderilor“.
Afaceri in pericol
In opinia lui Aronica Oncioiu, toate modificarile cel putin controversate descrise mai sus au ca scop „inchiderea pietei colectarii de ambalaje pentru companiile specializate si monopolizarea ei de catre firmele de salubritate“ si au fost adoptate ca rezultat al actiunilor „unui grup organizat interesat“. „In mod normal, Consiliul Concurentei nu ar trebui sa permita ca printr-un text de lege sa se introduca bariere artificiale la intrarea pe piata deseurilor de ambalaje sau, si mai grav, sa fie eliminate de pe aceasta piata intreprinderi care au facut investitii semnificative pntru procese de productie specifice a caror materie prima este reprezentata in proportie de 100% de ambalaje si deseuri de ambalaje“, mai spune acesta. Directorul Ecopaper a aratat ca firma sa utilizeaza anual 120.000 de tone de deseuri de ambalaje din hartie si carton, din care doar 5% au fost achizitionate in 2013 de la firmele de salubrizare (din cauza calitatii inferioare si a gradului ridicat de contaminare a acestora), restul de 95% fiind asigurat prin colectare directa (activitate pentru care s-au realizat investitii de peste un milion de euro) si achizitii de la colectorii autorizati. Fabrica Ecopaper a avut, in 2012, o cifra de afaceri de 111 milioane de lei, iar in cursul lui 2014 ar urma sa fie finalizate investitii de circa 50 de milioane de euro in dublarea capacitatii de productie, care ar ajunge sa asigure 500 de locuri de munca. Toate acestea ar putea fi puse in pericol de noul act normativ adoptat de parlamentari.
Iar Ecopaper nu ar fi, desigur, singura potentiala victima a modificarilor legislative. In 20 februarie, Institutul Verde si mai multe companii din domeniul reciclarii au organziat un protest in fata Palatului Parlamentului. Ei sustin ca dupa adoptarea modificarilor la Legea salubrizarii mii de oameni vor ramane fara locuri de munca si firmele de salubrizare vor capata „exclusivitate“ asupra unor deseuri valorand sute de milioane de euro anual. Constantin Damov, cofondator al Green Group, cel mai mare jucator local din domeniul reciclarii, spune la randul sau ca „Legea nr. 101/2006 afecteaza egalitatea de sanse pe piata deseurilor“. El afirma ca isi doreste o piata competitiva, din care industria sa se poata aproviziona. „O piata controlata, cu caracteristici de monopol, monocolora, aduce prejudicii mari in ceea ce priveste performanta si posibilitatile de investitii in industria de reciclare“, arata acesta.
Fum fara foc?
Eduard Martin, vicepresedintele Comisiei pentru Industrie si Servicii a Camerei Deputatilor (comisie care a jucat un rol important in modificarea legii), sustine ca cei care contesta legea sunt gresit informati. „Nu au dreptate, nu se acorda niciun fel de exclusivitate firmelor de salubrizare decat pentru deseurile municipale si similare. Fluxul deseurilor de ambalaje este diferit, este reglementat de o legislatie separata si nimic nu se schimba in acest domeniu. Legea pe care am adoptat-o noi este exact conform directivei europene care reglementeaza deseurile“, afirma parlamentarul. Mai mult, spune Martin, la dezbaterile din Comisie au luat parte si reprezentanti ai reciclatorilor, care ar fi inteles perfect despre ce este vorba.
La randul lor, reprezentantii firmelor de salubrizare sustin ca avem de-a face cu o falsa problema. „Obiectul de activitate al operatorilor licentiati in domeniul serviciilor de salubritate il constituie deseurile municipale si cele similare acestora. Deseurile din fluxul de ambalaje nu fac obiectul actualei legi a salubritatii. Accesul la deseurile de ambalaje nu este restrictionat, iar prin lege se reglementeaza numai modul in care se pot colecta, transporta, depozita/elimina/trata deseurile municipale de pe raza unei localitati“, explica Dumitru Mihalache, presedintele Patronatului Salubritatii – ARS.
Acesta a tinut sa precizeze ca „noua varianta a legii prevede exclusivitatea operatorilor (care se obtine prin procedura de licitatie) numai pentru deseurile municipale si similare, nu si pentru fluxul de ambalaje. Colectarea fluxului de ambalaje se regaseste in alte acte normative, aceste ambalaje putand fi predate, in baza intelegerilor comerciale, oricarui colector autorizat de ambalaje reciclabile care activeaza pe piata concurentiala“.
Contraacuzatii
Reprezentantii firmelor de salubrizare mai spun ca „materialele reciclabile pe care aceste firme le achizitioneaza, provin, in mare parte, din deseurile furate de catre diverse persoane din recipientii de colectare amplasati de operatorii de salubritate pe domeniul public, fiind scoase astfel din circuitul normal al deseurilor din localitatea respectiva“. Dumitru Mihalache pune, de asemenea, sub semnul intrebarii pozitia ocupata de Romania in clasamentul european al reciclarii, unde ne aflam pe ultimul loc: „Consideram ca autoritatile statului ar trebui sa se implice mai activ in ceea ce priveste raportarile firmelor de colectare a deseurilor reciclabile, deoarece exista suspiciuni in piata cum ca aceste raportari nu ar fi tocmai corecte, si acest lucru constituie unul dintre motivele pentru care suntem la un nivel atat de scazut in ceea ce priveste atingerea tintelor de tara“.
Nu este clar, deocamdata, care din cele doua tabere are dreptate. Cert este ca gunoiul nostru e din ce in ce mai valoros, iar lupta pentru a pune stapanire pe el va deveni din ce in ce mai dura.
19 milioane de tone de deseuri produce Romania intr-un an. Circa o treime din aceasta cantitate provine din gospodarii
992 de mii de tone de ambalaje au fost introduse pe piata in 2011, jumatate din aceasta cantitate fiind reciclata
70% din populatia Romaniei era deservita de un operator de salubrizare conform ultimelor date disponibile din 2010
