BIOARHITECTURA. Casele din materiale reciclate au primit dreptul de a exista
Arhitectul american Michael Reynolds construieste case din gunoaie si deseuri. Dupa ce a luptat o viata cu sistemul, a reusit sa isi legalizeze munca si a pus bazele bioarhitecturii.
Din 1970, Michael Reynolds a proiectat si contruit „Earthships”- case autonome, alcatuite din materialenaturale
si reciclate. Desi e poate impresia pe care o lasa, casele construite din gunoaie nu sunt nici urate, nici fragile si nici simple improvizatii, scrie revista eco „The Ecologist”.
Locuintele construite de Reynolds arata de parca ar fi nave extraterestre, sunt descrise ca „frumoase” si „magice”- o a opta minune a lumi. In plus, sunt suficient de solide ca sa reziste la cutremure de 9 grade pe scara Richter.
Reynolds crede ca sticlele, cauciucurile si cutiile de metal sunt „resurse naturale”. „De excemplu, cauciucurile. Le gasesti peste tot pe planeta. In orase, unde sunt magazine care te platesc ca sa scape de cele uzate. In zonele nedezvoltate sunt lasate pe pamant, pur si simplu”, spune arhitectul.
Arhitectul a construit prima casa din gunoaie in desertul din New Mexico, acum mai bine de 30 de ani si este inca in picioare. In comunitatea mica din Taos, unde locuieste, arhitectul si echipa lui au construit mai mult de 60 astfel de case. Au primit cereri din toata lumea. In prezent, se gasesc Earthships pe intreg teritoriul Statelor Unite, precum si in multe tari din Europa.
Earthships, locuintele autonome
Dupa mai mult de trei decenii de perfectionare a tehnicii, Reynolds spune ca este abia la suprafata minei de aur pe care a descoperit-o. Ce este de nepretuit la aceste case este autonomia. Poti sa traiesti in ele, fara electricitate, fara gaze
sau alimentare cu apa curenta. Cu toate astea, locuitorii se simt bine. „Sunt -18 grade Celsius afara cand ma trezesc. Inauntru, temperatura este de 21 de grade”, spune Reynolds.
„Caramizile” unui Earthship sunt cauciucuri de masina umplute cu pamant. La baza lor este conceptul de masa termala- materialele care racesc si incalzesc locuintele. In zilele insorite, caldura emanata de soare este absorbita si retinuta de peretii casei.
Pe dinauntru, sunt si pereti facuti din beton sau noroi, cu sticle sau cutii de metal pe post de caramizi. Earthships folosesc electricitatea produsa de soare si vant si au canalizare si sistem de irigatii.
„Casele acestea se ocupa de fiecare aspect al vietii tale si ti-l pun in maini. O familie formata din patru persoane ar putea sa traiasca aici fara sa mearga la cumparaturi”, spune Reynolds. Casele au spatii incluse pentru cultivarea legumelor, cu ajutorul unui sistem de irigatie.
Cum este sa traiesti intr-o astfel de locuinta? Este o experienta care „iti ofera putere. Te pune in contact direct cu sursele: energie, apa, caldura. Te face mai capabil sa ai grija de tine. Nu mai esti atat de vulnerabil”, crede Reynolds.
Rebelul care a inovat arhitectura
Intr-un documentar din 2007, „Garbage Warrior” (Luptatorul cu gunoaiele), regizorul Oliver Hodge urmarea sa-i aduca un omagiu arhitectului si muncii lui. „A fost un proces lung si inselator.”, considera Reynolds.
„Problema o reprezinta toate procedurile birocratice, reglementarile legale si regulamentele. Oamenii incep sa constientizeze ca peste tot in lumea civilizata avem reguli si legi ca sa apere oamenii si tocmai ele ii impiedica sa evolueze. Trebuie sa schimbam radical felul in care construim acum.”
Arhitectul crede ca locuintele lui sunt o solutie si indica o directie pentru umanitate. Construirea lor a insemnat „incalcarea tuturor regulilor”. Desi a urmat o scoala de arhitectura rigida, a fost intotdeauna un rebel, scrie „The Ecologist”. „Tot ceea ce am facut a fost radical.” Drept urmare, i s-a retras licenta de arhitect catre sfarsitul anilor ’90. Tot ceea ce a realizat era considerat in afara „constructiilor legale”.
Mai tarziu, casele Earthship au putut fi construite datorita unor scapari din lege. Totusi, Reynolds si-a dat seama ca trebuie sa joace dupa reguli. I-a luat sapte ani ca sa puna la punct proiectele si sa-si redeschida santierul, in 2004. Chiar si asa, a pierdut dreptul sa experimenteze si sa faca inovatii. Nu era nici o evolutie.
Reynolds isi dorea un loc in care sa experimenteze. Si-a dat seama ca este nevoie de o modificare a legii, ca sa permita testarea acestor case. „Uneori, ca sa te lupti cu sistemul, trebuie sa intri in el, sa fii o parte din sistem”, spune arhitectul.
I-a luat trei ani si jumatate ca sa scrie o lege, sa o faca acceptata in New Mexico si sa-i convinga pe guvernatori sa o semneze. In 2007, santierul lui pentru teste a fost aprobat de legislatie.
„Bioarhitectura”: mai mult decat niste colibe
Daca in SUA a trebuit sa implore ca sa i se permita sa construiasca, in alte parti ale lumii, casele lui au fost primite cu bratele deschise. In 2005, Reynolds si echipa lui au fost invitati pe insulele Andaman, afectate de tsunami. Acolo, a introdus conceptul de adapost costruit doar din materiale locale, capabil sa reziste la un cutremur de 9 grade pe scara Richter si i-a invatat pe autohtoni cum sa le construiasca. „S-au implicat cu totul in acest proiect. Cand totul este nimicit, oamenii cred in noile idei care ar putea sa le salveze viata.”, spune Reynolds.
Ironic, cand Consiliul Arhitectilor din Statele Unite a auzit despre munca lui, a fost invitat sa aplice pentru recuperarea licentei.
Reynolds isi considera meseria „bioarhitectura”, un cuvant pe care l-a inventat in urma cu zece ani, ca sa defineasca o profesie bazata pe arhitectura, biologie si fizica. De-a lungul anilor, comunitatea arhitectilor l-a privit ca pe un idiot, incompetent, nebun, visator si chiar escroc, spune el. „Am speriat multi oameni. Construiam din gunoi. Perceptia oamenilor asupra muncii mele incepe sa se schimbe. Acum, ei inteleg ca este un material de constructie bun.”
Isi aminteste ca, la inceput, facea greseli. A fost cazul unui scriitor care locuia intr-una din case si masina de scris i s-a topit. Uneori, era prea cald sau prea frig inauntru. „Ma bucur ca n-am omorat pe nimeni. Au fost locuinte experimentale. Unele lucruri nu merg, iar altele se imbunatatesc.”, spune arhitectul.
Reynolds isi propune sa construiasca in fiecare oras o casa eco. „Nu este doar un adapost. Construim o masinarie care incalzeste si raceste, are propria lui canalizare. Mai intai, oferi prototipul pe care il pot reproduce.”
Cele mai noi Earthship au televizoare cu plasma si conexiune la internet
. Arhitectul spune ca asta isi doresc oamenii si demonstreaza ca nu sunt doar niste colibe. Au pana si dusuri cu apa fierbinte si bai.
Climatele diferite influenteaza aspectul locuintelor. O casa din Europa va fi foarte conventionala. „Nu conteaza cum arata, ci cum functioneaza.”, crede arhitectul. „Trebuie sa le oferim oamenilor o modalitate care sa le permita sa aiba grija de ei.”
In 2010, arhitectul Michael Reynolds s-a implicat in refacerea Haiti-ului. El si-a propus sa construiasca un sat intreg cu case facute din cauciucuri de masina, scrie Inhabitant.com. El a dotat locuintele cu un sistem de colectare a apei de ploaie, energie solara, canalizare si sistem de irigatii, pentru cresterea plantelor.
