Perspectiva pe termen lung indica veri extrem de secetoase, inundatii si schimbari bruste de temperatura. Specialistii anunta ca in Romania va fi tot mai cald, va ploua mai putin si se vor intensifica fenomenele meteorologice extreme.
Studiile meteorologilor arata ca, in ultimul secol, temperatura medie anuala pe tara a crescut cu 0,5 grade, cu anumite diferente in functie de regiuni. Astfel, incalzirea mai pronuntata s-a manifestat in zonele din sudul si din sud-estul tarii, unde a ajuns pana la 0,8 grade.
In acest fel se explica faptul ca, in nordul tarii, temperatura medie anuala este de 8 grade, iar in sud este cu peste trei grade mai ridicata.
„Se asteapta o incalzire medie anuala intre 0,5 si 1,5 grade pana in anul 2030. In ceea ce priveste precipitatiile, datele de pana acum confirma tendinta generala de scadere a cantitatilor de apa, ceea ce a dus la accentuarea deficitului de precipitatii, indeosebi in sudul si in sud-estul tarii”, a declarat directorul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu.
Desertificarea continua
Potrivit acestuia, vulnerabilitatea zonelor din Baragan, Oltenia, sudul Munteniei si al Moldovei se va intensifica in perioada urmatoare. „Ne asteptam la secete pronuntate in timpul verii, mai ales in sudul si in sud-estul Romaniei, ceea ce va duce la intensificarea fenomenului de aridizare in aceste zone”, a mai spus Sandu.
O alta constanta care va caracteriza anii ce urmeaza o reprezinta schimbarile bruste de temperatura si intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. „Nu excludem repetarea situatiei din anul 2007, cel mai cald din ultimii 107 ani din Romania, cu maxime de peste 44 de grade Celsius si persistenta mai mare a zilelor caniculare”, a explicat directorul ANM.
In acelasi timp, Romania nu va fi ocolita de ploi abundente si de furtuni tot mai violente. „Chiar daca o sa avem o luna cu o medie redusa de precipitatii, nu inseamna ca nu pot fi cateva zile in care cantitatile de apa sa depaseasca 150 de litri pe metru patrat. Iar daca aceste zile coincid cu perioada de topire a zapezilor, spre exemplu, atunci cu siguranta vom avea si inundatii”, a mai spus Sandu.
Efecte resimtite in toate domeniile
Cresterea temperaturii, reducerea semnificativa a cantitatilor de precipitatii, alternantele intre perioadele foarte calduroase si cele friguroase, schimbarile bruste de temperatura vor avea consecinte de ordin social si economic. Ghidul privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice, publicat recent de Ministerul Mediului, arata ca biodiversitatea, agricultura, resursele de apa, silvicultura, infrastructura, energia, turismul sau sanatatea sunt numai cateva dintre domeniile afectate de schimbarile meteo-climaterice.
Documentul precizeaza ca fluctuatiile conditiilor de clima se vor resimti cel mai acut la nivelul zonelor celor mai dens populate: „Asupra zonelor urbane, a infrastructurii si a constructiilor se vor abate valuri de caldura, caderi abundente de zapada, furtuni, inundatii, iar terenurile vor suferi modificari geologice”.
Valurile de caldura si schimbarile de temperatura vor duce la cresterea numarului de decese ca urmare a acutizarii afectiunilor cardiovasculare si respiratorii.
Impactul social si economic
PERICOL
Iernile din ce in ce mai calde si verile tot mai secetoase vor reduce resursa de apa. Restrictiile utilizarii apei in sectorul industrial, agricol si chiar menajer vor fi mai frecvente. Din cauza cresterii concentratiilor poluantilor, calitatea apei va fi tot mai slaba si va creste numarul imbolnavirilor.
ADAPTARE
Schimbarile de clima la nivelul tarii noastre influenteaza toate sectoarele economice, insa cel mai vulnerabil dintre toate ramane agricultura. In zonele cele mai afectate de seceta se impune o reorientare a culturilor agricole, asa incat numarul speciilor de plante exotice va creste. Astfel se explica prezenta in acest moment a culturilor de smochin, kiwi sau maslin.
RISC
Inundatiile tot mai frecvente vor afecta localitatile si infrastructura prin cresterea riscului producerii alunecarilor de teren. Intensitatea tot mai mare a furtunilor va modifica anumite caracteristici ale materialelor de constructie, cum ar fi timpul de priza a betonului. In zonele denivelate sau pe terenurile sensibile la umiditate, tot mai multe constructii isi vor pierde stabilitatea.
DEFICIT
Una dintre consecintele directe ale perioadelor de seceta este scaderea debitelor apelor raurilor, ceea ce va duce la diminuarea productiei de energie in hidrocentrale. Chiar daca, pe timpul iernii, consumul de energie se va reduce cu 6-8%, se estimeaza ca, pana in anul 2030, cererea de energie pe perioada verii va creste cu 28%, din cauza temperaturilor ridicate.
Sursa: Adevarul
