Romania poate considera vara lui 2010 un moment cheie pentru transformarea tarii noastre intr-unul dintre jucatorii importanti in ceea ce priveste energia regenerabila in Europa.
Au mai ramas obstacole de depasit, dar doua evenimente sugereaza ca tara, alimentata indelung de carbuni, este gata sa puna in practica potentialul sau de folosire a energiilor verzi, comenteaza Renewable Energy World.
Primele turbine eoliene au aparut in iunie, la Fantanele, iar impreuna cu proiectul-sora de la Cogealc vor constitui cel mai mare parc eolian de pe uscat din Europa. Proiectul necesita o investitie de 1,1 miliarde de euro si va avea o capacitate totala de 600 de MW.
Cehii castiga deja bani cu eolienele din Dobrogea
Promovarea energiei regenerabile
In iulie, Parlamentul a votat noua lege de promovare a energiei regenerabile, iar prin prisma dimensiunii proiectului Fantanele-Cogealac, producatorii de energie regenerabila nu pot decat sa se bucure avand in vedere facilitatile si ajutoarele pe care statul roman le ofera (Legea 220/2008 Stabilirea Sistemului de Promovare a Producerii Energiei Regenerabile).
Pe langa sistemul de promovare, prin care se impune furnizorilor de energie regenerabila achizitionarea unei anumite cantitati anuale de energie, mai exista si o serie de alte avantaje oferite.
Asociatia Romana pentru Energie Eoliana (AREE) este increzatoare ca pentru acest sector se intrevede o perioada de crestere exponentiala. „Cred ca am putea stabili un nou record de crestere in Europa”, considera Dana Duica, director executiv la AREE.
Potentialul anual al Romaniei in sectorul eolian este estimat la 23TWh, tara noastra beneficiind de cele mai bune conditii existente in sud-estul Europei. De asemenea, Marea Neagra ofera Romaniei posibilitatea extinderii in afara tarmurilor.
Totusi, exploatarea completa a acestui potential necesita investitii majore, iar adoptarea legislatiei privind energia regenerabila, impreuna cu siguranta pe care o aduce pe piata, a fost unul dintre pasii necesari.
Din nefericire, „potentialul” a fost doar un cuvant cheie pentru prea mult timp. Din diverse motive, incluzand intarzieri in adoptarea legislatiei si ingrijorari in legatura cu regulile UE, legea a ramas neadoptata timp de doi ani, pana in iulie 2010, cand o versiune amendata a trecut, in sfarsit, in Parlamentul de la Bucuresti.
Certificarele verzi
Certificatul Verde este un document care atesta o cantitate de un MWh de energie electrica produs din surse regenerabile de energie. Producatorii primesc pentru fiecare unitate de energie electrica livrata in retea (1 MWh), un Certificat Verde, care poate fi vandut separat de energia electrica, pe Piata de Certificate Verzi.
Furnizorii sunt obligati sa detina un numar de Certificate Verzi egal cu cota de energie electrica din surse regenerabile de energie impusa.
Pretul Certificatelor Verzi variaza intr-un interval stabilit prin Hotarare de Guvern. Pretul minim este impus pentru protectia producatorilor, iar pretul maxim, pentru protectia consumatorilor.
Numarul de Certificate Verzi este dat si in functie de sursa energiei regenerabile. De exemplu, energia verde atrage doua Certificate Verzi pentru fiecare MWh produs pana in 2017 si unul dupa 2018.
Energia generata de biomasa si biogaz va fi „premiata” cu cate trei Certificate pe MWh, plus inca un Certificat pentru eficienta sporita.
Energia eoliana capteaza cea mai multa atentie din partea observatorilor straini, desi Romania are potential si spre alte surse de energie regenerabila, incercand sa atinga pragul de 24% (rata consumului din energii regenerabile) pana in 2020.
„In Romania, pana in 2020, va fi instalat un total de capacitati in regenerabile de 4.800 MW, dintre care 70% in eolian, 14% in hidro, 12% in biomasa si 4% in energie solara. Efectul schemei de sprijin in pretul final al energiei va fi intre 2 si 33 euro MWh. Este o estimare care s-ar putea sa nu se confirme, si ar putea fi mai mare”, a afirmat, in noiembrie, Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului Reglementare in Domeniul Eficientei Energetice din ANRE.
Alternative la vant
Padurile, care acopera mai mult de un sfert din suprafata tarii, si un sector agricol dezvoltat ofera Romaniei suficiente resurse pentru exploatarea biomasei.
Cea mai mare centrala de cogenerare pe baza de biomasa din Romania a fost inaugurata, la Radauti, de o companie austriaca.
Centrala are o capacitate totala de 22 MW, din care 17 MW energie termica si 5 MW energie electrica, investitia ridicandu-se la 20 de milioane de euro.
Romania ofera, de asemenea, resurse pentru energia geotermala, estimandu-se ca detine al treilea potential pentru acest domeniu, din Europa, prin campiile din vest si sud si sudul Muntilor Carpati. In Romania exista deja mai mult de 200 de puturi geotermale, iar in Livada au fost construite doua sere pentru legumicultura pe o suprafata de 2 ha, care sunt incalzite cu apa geotermala.
Energia geotermala reprezinta caldura continuta in fluidele si rocile subterane. Este nepoluanta, regenerabila si poate fi folosita in scopuri diverse: la incalzirea locuintelor, industrial sau pentru producerea de electricitate.
Romania, care a fost considerata chiar un pionier al tehnologiilor solare pana in 1990, incepe sa fie tot mai atractiva pentru investitorii in energie solara, primele proiecte aparand deja in vestul tarii. La randul sau, Transelectrica sustine ca are deja cereri de racord la sistemul energetic national.
Potrivit Transelectrica, cererea de energie in Romania se va dubla in urmatorii 20 de ani. De altfel, potrivit Strategiei Energetice a Romaniei, potentialul solar al tarii poate genera 1,2 TWh anual de electricitate, adica 2,5% din consumul national actual. Vestul tarii si Dobrogea sunt cele mai potrivite zone pentru astfel de investitii.