„Eco” nu este doar un trend lansat de cei mai cool designeri ai momentului. Este un trend la care designerii sint aproape obligati sa subscrie pentru a ramine in top.
Grija pentru mediul inconjurator din cadrul industriei modei nu mai este de mult doar un trend. ,,Vogue” anunta pentru prima oara, in martie 2007, ca moda „eco” se va dezvolta din ce in ce mai mult in ultimii ani, toate campaniile de PR din jurul acestui fenomen sporind exponential factorul „cool” pe care il presupun materialele „organice” si atitudinea „verde”. Designerii se inghesuie sa adopte aceste noi materiale si si-au adaptat inclusiv discursul acestei noi tendinte.
La editia din acest an de la New York Fashion Week a avut loc o prezentare de moda organizata de FutureFashion, o organizatie care militeaza pentru o moda „eco-orientata” la care au participat mai multi designeri dedicati cauzei eco, printre care Bottega Veneta, Stella McCartney, Diane von Furstenberg, Calvin Klein, Givenchy, Versace si altii. Materialele pentru care au optat designerii au fost cele confectionate din bambus, bumbac organic sau fibre de cinepa, dar si materiale mai putin cunoscute precum PLA (o alternativa la poliester fabricata din porumb), Lyocell (un material facut din celuloza din pulpa merelor) si abaca (un material asemanator cu iuta fabricat din fibrele din frunzele unor plante bananiere din Filipine). Fiecare astfel de tinuta a fost extrem de elaborat confectionata, materialele eco fiind tratate ca fibre pretioase, trendul fiind acela de a le introduce in colectiile couture.
Printre cele mai bune piese din aceasta colectie colectiva sint rochia de seara a Stellei McCartney, din bumbac organic, rochia de cocktail din abbaca, bumbac si matase naturala de la Rodarte si tinuta semnata de Versace, din cinepa si matase. Designerul Martin Margiela a raspuns la provocarea eco reciclind o rochie de mireasa vintage pe care a transformat-o intr-o superba rochie de bal, demonstrind ca se poate defila pe podium cu haine second-hand. De altfel, trendul hainelor cumparate din magazinele de mina a doua, modificate si revindu-te la preturi de mall, a devenit popular si in Romania.
Textilele „organice” sint cele confectionate fara a face uz de chimicale si fara a afecta mediul inconjurator. Cel mai raspindit astfel de material este bumbacul organic. Pentru cresterea lui nu sint folosite ingrasaminte sau pesticide chimice, iar pentru procesare nu s-au folosit inalbitori sau vopsele chimice. Levi”s au creat o linie speciala de Eco Jeans, facuti din bumbac organic, dar criticii de moda nu se hotarasc daca sa atribuie succesul colectiei campaniei de marketing care a avut in centru conceptul „eco” sau designul inconfundabil marca Rogan Gregory. Materialele organice reprezinta insa o conditie necesara, dar nu suficienta pentru a putea vorbi despre moda ecologica. Aceasta presupune un anume tip de atitudine si un cod moral la care subscriu toti oamenii implicati in aceasta industrie, de la designerii care trebuie sa aleaga aceste materiale pentru creatiile lor si pina la consumatorii care trebuie sa recicleze, nu sa arunce hainele pentru care si-au pierdut interesul. Materiale ecologice (dar nu organice) sint si cele confectionate din plastic reciclat sau alte materiale reciclate.
Lina si bumbacul sint in centrul acestei discutii pe tema eco in moda. Oile emit o cantitate destul de mare de metan in fiecare zi din cauza parazitilor din intestine. In medie, o oaie elimina prin eructatie intre 20 si 30 de litri de metan pe zi, emisii care pot fi periculoase in zone precum Noua Zeelanda, cel mai mare exportator de lina din lume (acolo cresc peste 45 de milioane de oi). Mai mult de jumatate dintre gazele nocive din atmosfera provin din procesele de flatulenta a animalelor. Prelucrarea linii presupune, de asemenea, o mare risipa de apa (aproximativ 500.000 de litri pentru o tona de lina). Bumbacul este o planta care cere de asemenea o cantitate enorma de apa pentru a se dezvolta corect. Conform unui raport efectuat de Natiunile Unite, pentru un tricou confectionat din bumbac este nevoie de 2.500 de litri de apa. Cel mai mare pericol il constituie insa fertilizatorii pe baza de nitrogen, o buna parte din aceasta substanta sfirsind in atmosfera, sub forma gazoasa. Protoxidul de azot din Australia a crescut cu 130 de procente in ultimii optsprezece ani din cauza acestor substante.
Surse de poluare a mediului care provin din industria modei
* Pesticidele folosite pentru a apara culturile plantelor textile pot afecta viata animalelor si a celorlalte plante pe care le mincam
* Chimicalele folosite pentru a trata textilele sau pentru a le vopsi pot afecta mediul inconjurator si sanatatea oamenilor
* Cantitatea de haine pe care le aruncam creste pe zi ce trece. Multe dintre aceste haine nu sint refolosite sau reciclate, desi nu sint uzate
* Desi ajung in rafturi la niste preturi piperate, hainele se fabrica, de cele mai multe ori, in tari subdezvoltate, unde oamenii pot fi platiti extrem de prost, multi dintre lucratori fiind chiar minori
Sursa: Cotidianul