Universitatea “Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj a remis astazi (luni) trei documente legate de situatia Rosiei Montane: o scrisoare deschisa adresata presedintelui Romaniei, Traian Basescu, o luare de pozitie si o declaratie. Primul document este asumat de profesorul doctor Ioan Marza, de la Departamentul de Geologie al UBB, care a studiat zona la fata locului, luarea de pozitie de catre pro-rectorul Pompiliu Cocean, iar declaratia e asumata de Consiliul de Administratie al UBB.

Scrisoarea deschisa (fragmente):

“Este important de stiut ca in conceptul stiintific actual, referindu-ne la cazul Rosia Montana se modifica insasi notiunea clasica de zacamant, in sensul ca valoare economica se atribuie intregii arii apartinatoare Rosiei Montane, indiferent de natura sursei geologice aurifere aflata pe o suprafata extinsa. Avand in vedere cele spuse ne intrebam: cum pot fi descarcate de sarcina istorica-arheologica, masivele vulcanice (doi “stalpi” gemeni) Carnic si Cetate, ciuruite de galerii romane, medievale si mai noi, cand ele insele constituie in integritatea lor situri geoarheologice unitare? Sarcina istorica a Rosiei Montane este indiscutabil superioara sub interes national “sarcinii miniere”, de aceea, Rosia Montana trebuie descarcata de “sarcina miniera” Nu de cea istorica si orientata spre un viitor Parc National Rosia Montana, spre turismul international modern organizat, incepand cu refacerea localitatii in stilul propriu anilor sai de glorie, cu steampuri de zdrobit si prelucrat minereul aurifer, cu auxiliarele acestora, inclusiv cu puncte de saitrocare a aurului aluvionar etc., retinandu-se aura de dinainte de nationalizare. Pe tema saitrocarii aluviunilor aurifere s-ar putea organiza concursuri internationale periodice de mare succes. De ce specialistii romani in turism tac? (…) Prin turism international, un viitor Parc National Rosia Montana ar putea constitui, in timp, un celebru obiectiv geoarheologic, etnogeografic din Europa, aducator de venituri si faima tarii noastre, alt motiv in plus pentru care se impune reconsiderarea valorificarii sale.

(…) Distrugerea acestor dovezi dintre cele mai convingatoare asupra latinitatii poporului roman ar constitui un act criminal la adresa istoriei si a viitorului neamului nostru! In unele tari europene vestice, obiective geoarheologice similare si chiar de importanta si faima inferioara sunt declarate monumente UNESCO, adica o mandrie si o avere de rang european si mondial, iar noi le distrugem?

Luarea de pozitie

Legat de controversatul proiect Rosia Montana, promovat de Compania Gold Corporation, aflat actualmente in dezbatere publica, in calitate de bun cunoscator al regiunii, dar si al altor teritorii europene unde mineritul a produs sau risca sa produca efecte dezastruoase asupra mediului, peisajului si societatii, consider ca aprobarea derularii lui va avea urmatoarele consecinte iremediabile:

1. Exploatarea minereurilor pretioase din cele patru masive (Cetate, Carnic, Orlea si Jig) va distruge un monument unic al civilizatiei umane, constituit din peste 300 km de galerii de mina datand din Antichitate, Evul Mediu si pana astazi. Valorificarea turistica a acestui patrimoniu de exceptie, pe care nici-un alt popor nu-l are, ar asigura, pentru secole de acum inainte, prosperitatea regiunii si beneficii incomparabil mai mari decat cele preconizate de extorcarea bogatiei auro-argintifere a zonei. (Deoarece se manifesta mari si intemeiate rezerve in ceea ce priveste evaluarea corecta a zacamantului de catre expertii Companiei Gold Corporation, in sensul subevaluarii deliberate a continutului si valorii acestuia, o evaluare realizata de catre statul roman, cu aportul eventual al expertilor numiti de Consiliul Europei, este imperios necesara).

2. Proiectul este deficitar conceput, in maniera salbateca, in ceea ce priveste peisajul si mediul aferent. El vizeaza obtinerea de avantaje maxime si rapide pentru promotor (Compania Gold Corporation), in vreme ce statului roman ii revine o infima parte din castigurile preconizate. In schimb, toate consecintele nefaste ale exploatarii miniere (gestiunea unui imens depozit de cianuri secole la rand, distrugerea unui patrimoniu stiintific si turistic inegalabil) urmand sa fie suportate de acesta si cetatenii sai;

3. Exploatarea zacamantului mentionat in sistemul preconizat de Gold Corporation, va distruge localitatea Rosia Montana in care, redusa la scara, dar extraordinar de expresiva, este inmagazinata intreaga civilizatie transilvana si a Europei Centrale, cu melanjul sau etnic, multiculturalism si multiconfesionalism;

4. Lacul de decantare din Valea Corna, situat la 5 km amonte de orasul Abrud, va produce, in cazul ruperii barajului din cauze naturale greu de estimat si previzionat (fenomene climatice extreme ce se intensifica in perioada actuala, alunecari de teren masive, cutremure etc) o tragedie similara ca efecte celei de la Pompei, Herculanum sau Stabiae, ingropand acest oras in depozitele de steril si cianuri deversate. Adica o populatie de cca 6.200 locuitori si o istorie milenara a mineritului din Muntii Apuseni si din intreaga lume

5. Exploatarea, intr-o perioada de 17 ani, a intregului zacamant, va rapi, in perspectiva, populatiei din zona o sursa de venituri pe care mai mult de 2000 de ani de extragere continua a aurului n-a epuizat-o. Motivarea sustinatorilor proiectului cu cele cateva sute de locuri de munca pentru o perioada atat de scurta este, in acest context, un argument jalnic;

6. Solutiile alese de Gold Corporation pentru rezolvarea problemei populatiei stramutate, prin construirea unui alt stabiliment numit Rosia Noua, sunt derizorii, neasigurand nici-o sursa de venit (terenul este nefertil, impropriu utilizarii agricole; casele, cu o extensiune minimala a spatiului de locuit, nu ofera nici-o perspectiva practicarii turismului rural; distrugerea peisajului zonal prin exploatarea in cariera a zacamintelor este incompatibila cu orice activitate turistica, in ciuda invocarii ei asidue de catre adeptii proiectului etc).

7. Solutiile propuse de Gold Corporation pentru contrabalansarea efectelor dezastruoase ale cianurilor utilizate in procesul de rafinare a minereului nu ofera siguranta in ceea ce priveste contamninarea panzei freatice, a solului si atmosferei. Poluarea Ariesului, Muresului si Tisei (cu efecte negative inclusiv in raporturile cu tarile invecinate) este oricand posibila, indiferent de asigurarile oferite de apologetii interesati ai proiectului. Cataclismele naturale sau erorile antropice nu pot fi anticipate, nici ca intensitate, nici ca moment de declansare. Dezastrul de la Fukusima, datorat unor cauze naturale ce nu au putut fi estimate la adevarata lor semnificatie de catre atat de precautii specialisti japonezi, trebuie sa fie un reper pentru orice interventii riscante asupra naturii oricarei regiuni terestre;

8. Apreciem ca planurile de amenajare a teritoriului aferent Rosiei Montane, dar si al oraselor Abrud si Campeni (PUG, PUZ, PATZ) trebuie sa fie reanalizate si evaluate de comisii de experti apartinand unor foruri decizionale si stiintifice recunoscute (Consiliul Europei, Academia Romana, Universitatea Babes-Bolyai – unitatea de invatamant si cercetare cea mai reprezentativa a Transilvaniei). Elaborarea lor de firme necunoscute si evaluarea lor de catre comisii indoielnice sub aspectul calificarii, al cunoasterii profunde a realitatilor zonei si conceptelor actuale ale strategiilor de dezvoltare europene, nu slujeste nici pe departe adevarului despre o problema de mare impact national si international.

9. Consideram ca este nevoie stringenta de o noua strategie de dezvoltare economico-sociala a regiunii, realizata pe principiile ecologice, ale coeziunii teritoriale si ale avantajului comparativ (valorificarea turistica fiind net superioara, ca eficienta si durabilitate, in raport cu cea miniera). Colectivul de specialistii ai UBB, realizatori ai unor importante proiecte de planificare si amenajare teritoriala, (inclusiv ai proiectului TICAD, privind dezvoltarea in bazinul hidrografic al Tisei, in colaborare cu cei din Ungaria, Slovacia, Ucraina si Serbia) pot oricand satisface cerintele unui astfel de demers.

Sunt decizii care ne obliga si ne onoreaza totodata. Ne obliga in raport cu constiinta colectiva, cu adevarul faptelor, cu destinul si perspectivele infaptuirilor si lucrurilor. Ne onoreaza in masura in care putem opri interesele oculte, primatul derizoriului asupra durabilului, al mercantilismului in raport cu spiritul. Rosia Montana ne ofera tuturor sansa unei astfel de decizii. Credem ca e momentul sa fim demni de ea, spunand un NU raspicat acestui proiect dezastruos pentru templul sfant al poporului roman, constituit, acum si totdeauna, din Muntii Apuseni.

Prof.univ.dr. Pompei Cocean

Prorector al Univ. Babes-Bolyai

Declaratia

“O universitate, o facultate, o catedra sau o personalitate universitara din societatea civilizata angajeaza activitati (inclusiv sponsorizari) cu unitati (firme, banci, companii, societati etc.) care se bucura de un prestigiu indubitabil sub orice aspect (comercial, civic, moral). Nici o persoana nu poate angaja catedra, facultatea, universitatea, propria calitate de universitar, fara aprobarea organismelor competente ale institutiei.

Atasata acestei conduite, rationale si in baza reglementarilor Universitatii Babes-Bolyai, Consiliul de Administratie, reunit in ziua de 1 aprilie 2011 hotaraste:

Avand in vedere rapoartele intocmite de specialistii proprii, facute publice si remise Guvernului si altor autoritati romane, luand in seama argumentele prezentate in controversa publica privind Rosia Montana, Universitatea Babes-Bolyai, facultatile, catedrele, unitatile de cercetare si personalitatile ei stiintifice nu intretin cooperari cu Gold Corporation si nu autorizeaza vreo folosire a numelui sau siglei unitatilor si personalitatilor mentionate de catre corporatie”.

Hopa si cenzura

La doar cateva ore dupa ce aceste documente au fost remise de UBB presei, a aparut si primul caz de cenzura. Sub titlul “Si prorectorul UBB critica exploatarea aurului de la Rosia Montana. Zacamantul e subevaluat”, informatii din aceste documente au fost publicate pe editia online a cotidianului “Ziua de Cluj”. Munca jurnalistului a fost stearsa insa dupa aproximativ o ora, Google pastrand insa indexarea articolului (vezi foto). La link-ul http://www.ziuadecj.ro/eveniment/si-prorectorul-ubb-critica-exploatarea-aurului-de-la-rosia-montana-zacamantul-e-subevaluat-64074.html apare mentiunea “Articolul cerut nu exista”. Mai are sens sa adaug ca seful celor de la “Ziua de Cluj”, Rares Bogdan, a fost unul dintre jurnalistii plimbati de compania canadiana in Noua Zeelanda?

***

Bonus: Film despre Rosia Montana difuzat pe 27 martie 2011 de canalul “Arte+”:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here