mountains_147.jpg    Muntii Bucegi sunt printre cei mai cunoscuti, strabaturi si mediatizati munti din Romania si reprezinta o fertila zona de investigatii. ce cuprinde mai multe rezervatii:

Rezervatia naturala Muntii Bucegi are o suprafata de 6680 ha, ce cuprinde versantii exteriori ai masivului de la Sinaia pana la Seaua Strunga, intre altitudinile de 1000 m si 2509 m (Vf. Omu). Rezervatia cuprinde si padurile de la poalele versantului prahovean, intre valea Izvorul Dorului si valea Cerbului.

Rezervatia Pestera Ialomitei, cu o suprafata de 225 ha, situata in zona forestiera a muntilor Cocora si Batrana, cuprinzand padurea Cocora, pestera Ialomitei, cheile Ursilor, cheile Pesterii si  valea Horoabelor.

Rezervatia Zanoaga, cu o suprafata de 150 ha, curpinde intreg versantul sudic si estic al muntelui Zanoaga si flancul drept al cheilor Zanoaga Mare.nature_067.jpg

Rezervatiile botanice sunt Varful Omu (2500 m altitudine), Babele (2200 m altitudine), Poiana Crucii (1590 m), turbaria Laptici (1470 m) si poalele muntelui Laptici si Jepii Mari (2100 m).

Rezervatii paleontologice constituie punctele Vama Strunga, Plaiul Hotilor si Plaiul Domnesc.

Monumente ale naturii sunt declarate stanca Baba Mare, Babele, Sfinxul, Piatra de la Omu.

In anul 1990, prin ordinul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, s-a infintat Parcul National Bucegi, pe o suprafata de 31 548 ha, ce cuprinde ariile protejate, dar si zone de padure pana la limita localitatilor invecinate. Astfel s-a creat un sistem eficient de protectie a zonei muntilor Bucegi; alcatuirea lor geologica este foarte variata avand ca element caracteristic conglomeratele de Bucegi si prezenta olistolitelor (blocuri omogene de stanca), in special de calcar; prezenta numeroaselor puncte fosilifere cu fosile caracteristice calcarelor jurasice.

In Bucegi exista sisteme carstice cu formatiuni specifice interesante, sistemul Batrana – pestera Ialomitei, care include cheile din lungul raul Ialomita.

In pestera Ialomita precum si in alte cateva pesteri s-au descoperit numeroase fosile animale, in special ursul de pestera dar si urme de locuire neolitica umana: sistemul Horoabele, cu cheile Horoabei, cu lapiezuri si izbucul din gura Horoabei.

In Muntii Bucegi se mai gasesc complexe biogeorgrafice foarte variate pe o supratafa restransa. Aici apar biocenozele caracteristice muntilor din Romania cu altitudini pana la 2500 m, in special cele legate de biotipuri cu substrat calcaros. Aici cresc 30% din speciile de plante chormofite (cu flori) din Romania, adica 1185 specii. In aceasta zona apar si 29% din endemismele florei de chormofite din Romania din care 5 specii sunt endemisme locale (se gasesc numai in aceasta zona).

Grohotuisurile calcaroase, situate mai ales in abruptul vestic al masivului, gazduiesc o flora aparte, calcifila, cu numeroase raritati, atat floristice cat si faunistice.

Acest ecosistem este foarte fragil, depinzand de o serie de factori locali. Muntii Bucegi adapostesc 13 specii de plante declarate monumente ale naturii romanesti, dar mult mai multe specii de plante de pe lista rosie din Europa. Fauna este foarte bogata si diversa. 6 specii sunt declarate monumente ale naturii. O importanta deosebita o are fauna cavernicola din valea Ialomitei. Aici exista schitul Pestera ca monument cultural istoric dar si ca vatra de locuiere din Evul Mediu.

Probleme cele mai importante cu care se confrunta aceasta zona sunt: fluxul mare de turisti prost informati in privinta regulilor protectiei mediului, existenta carierelor de calcar din sudul masivului Bucegi, a caror inchidere ar crea mari probleme economice in zona, eroziunea determinata de unele constructii (teleferice, cabluri, drumuri)

Sursa: „Atlas Magazin”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here