Numai in Ucraina, peste 2,3 milioane de oameni au suferit de pe urma catastrofei nucleare de la Cernobil.norul radioactiv

Ucrainenii si intreaga lume isi aduc aminte luni ca se implinesc 24 de ani de la catastrofa nucleara de la Cernobil, o drama „planetara” cu urmari resimtite si in prezent, care se petrecea la 26 aprilie 1986, in perioada cand Ucraina era o republica sovietica.

La 26 aprilie 1986, la ora locala 1.23, a explodat reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobil, situata in nordul Ucrainei, in apropierea granitei cu Rusia si Belarus. O buna parte din Europa, dar mai ales aceste trei tari, pe atunci republici ale URSS, au fost expuse contaminarii.

Peste 25.000 de persoane care au intervenit pentru a diminua efectele catastrofei – cu precadere rusi, ucraineni si belarusi, oameni care dupa explozie au efectuat diverse lucrari, intre care construirea unui sarcofag in jurul reactorului – au decedat, potrivit estimarilor oficiale.

La 24 de ani de la cea mai mare catastrofa ecologica a istoriei recente a Europei, adevarul despre ce s-a intimplat atunci ramane inca un subiect de controversa. Un bilant al ONU estima, in septembrie 2005, la 4.000 numarul deceselor din Ucraina, Belarus si Rusia in urma unor cancere determinate de contaminarea radioactiva, insa acest raport a fost contestat de numeroase organizatii neguvernamentale.

Oficial, numai in Ucraina se considera ca 2,3 milioane de persoane au avut de suferit de pe urma catastrofei. Intre 1986 si 2006, 4.400 de ucraineni – copii sau adolescenti in momentul catastrofei – au fost operati pentru cancer de tiroida, consecinta cea mai evidenta a iradierii, potrivit Ministerului Sanatatii.

Potrivit celui mai cuprinzator studiu stiintific despre tragedia din 26 aprilie 1986, aproape un milion de oameni ( 985.000), au murit de diverse forme de cancer provocate sau agravate de radiatiile de la Cernobil – doar in primele doua decenii de la accident. Acest bilant va creste, afirma un studiu intitulat „Cernobil: consecintele catastrofei pentru oameni si mediu”, citat de Realitatea TV. Norul a fost purtat de vant aproape peste tot in lume, iar substantele raman active zeci de mii de ani. Catastrofa a dus la mutatii genetice la plante si animale si a scazut imunitatea la boli a populatiei tinere in numeroase zone, in special in Belarus, Ucraina si Rusia.

Centrala de la Cernobil, al carei ultim reactor a continuat sa produca electricitate, a fost inchisa in decembrie 2000. Insa, pentru ca sarcofagul – care trebuia sa acopere circa 200 de tone de magma radioactiva compusa din combustibil nuclear – s-a fisurat, ea continua sa ramana o amenintare constanta. Aceasta magma este „cea mai mare problema a noastra”, declara in urma cu doi ani ministrul ucrainean al situatiilor de urgenta, Volodimir Sandra. „Ea este puternic radioactiva si facem totul pentru ca ploaia si ninsoarea sa nu patrunda in interiorul sarcofagului”, spunea ministrul.

Autoritatile au facut lucrari pentru a consolida aceasta veche sapa de beton, realizata in graba a doua zi dupa catastrofa. Urmeaza sa fie construit un nou sacrofag din otel care sa acopere vechea instalatie.

In Romania anului 1986, populatia a aflat cu intarziere despre ce s-a intamplat la Cernobil. La cinci zile de la accident, sovieticii tineau autoritatile romane inca „in ceata”. Pe 30 aprilie, directia vantului dinspre Kiev se schimbase brusc si norul radioactiv care maturase deja nordul continentului european atinsese si teritoriul romanesc. La aproape o saptamana dupa explozia de la Cernobil, chiar de „1 Mai Muncitoresc”, Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al PCR s-a intrunit intr-o sedinta de urgenta pentru a discuta despre efectele catastrofei in Romania, a scris Cotidianul in 2008, care a publicat in premiera stenograma acelei sedinte. O intalnire „epocala” la care Ceausescu a decis sa informeze populatia din zonele afectate de norul radioactiv doar pe jumatate si sa formeze o comisie de control asupra cazului, condusa de „savantul de renume mondial” Elena Ceausescu. Insa, intre timp, populatia iesise la iarba verde si petrecuse in natura, profitand de zilele libere de 1 Mai.

Potrivit Cotidianul, informarea publicului despre nivelul ridicat de radiatii la noi in tara s-a facut sub forma unor „pastile” de text, ratacite prin paginile oficiosului PCR, Scanteia, si in celelalte ziare controlate de partid. In aceste texte nu erau mentionate nici nivelurile de radioactivitate la care se ajunsese in zone precum cea a Iasiului, nici ca se depasise pragul de alarmare. Dupa 2 mai, oamenilor le era recomandat in aceste „anunturi” vagi sa spele bine fructele si legumele sau sa evite iesirile copiilor in spatii largi.
Ulterior a fost declansata o campanie in scoli prin care elevilor li s-a administrat „antidotul” – o doza de iod. Iodul devenise in acele zile un panaceu cautat intens. La farmacii si policlinici, unde se distribuia gratuit, binecunoscutele cozi nu mai mirau pe nimeni.

Norul radioactiv din urma catastrofei nucleare de la Cernobil, 27 aprilie 1986

Sursa: Realitatea TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here