Attila Korodi discuta despre practicile agricole si protectia mediului la Conferinta Agricultura si Mediul

Attila Korodi discuta despre practicile agricole si protectia mediului la Conferinta Agricultura si Mediul
Attila Korodi discuta despre practicile agricole si protectia mediului la Conferinta Agricultura si Mediul

Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Attila Korodi, a participat marti, 27 mai 2014, la Conferinta „Agricultura si mediul — Agricultura si protectia mediului in Europa Centrala si de Est: contributia acestora la cresterea economica si ocuparea fortei de munca”.

Evenimentul a fost organizat de Comisia Agricultura si Mediu a Ligii Europene pentru Cooperare Economica (ELEC), cu sprijinul Bancii Nationale a Romaniei, la sediul BNR. ELEC este o retea independenta a oamenilor de afaceri, care are statut consultativ in cadrul Consiliului Europei si Comisiei Economice pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite.

La reuniune au participat Dacian Ciolos — Comisar European pentru Agricultura, Daniel Constantin — ministrul Agriculturii, Bernard Snoy — presedintele ELEC International, Valeriu Steriu — presedintele Comisiei Agricultura si Mediu a ELEC, precum si Florin Georgescu — vice-guvernatorul BNR.

Cu acest prilej, ministrul Korodi a transmis urmatorul mesaj:

„Dati-mi voie, in primul rand, sa va felicit pentru organizarea acestui eveniment, la un nivel atat de inalt. Consider ca subiectul abordat este unul deosebit de actual si ofertant.

Inca din 2007, odata cu aderarea la UE, Romania a avut obligatia transpunerii acquis-lui UE in legislatia nationala, inclusiv in domeniul protectiei naturii. O parte a acestui acquis a presupus constituirea retelei Natura 2000 pe teritoriul Romaniei. Astfel, prin procesul initiat in cursul anului 2007, au fost desemnate 273 de situri de importanta comunitara (SCI-uri), respectiv 108 arii de protectie speciala avifaunistica (SPA-uri), asigurandu-se o acoperire de 17,8 % din suprafata terestra a tarii.

In perioada urmatoare, dupa raportarea si negocierea cu Comisia Europeana reteaua s-a extins, in prezent aceasta cuprinzand 383 SCI-uri si 148 SPA-uri (cca. 22,68 % din suprafata terestra a tarii). Procesul de desemnare continua, reteaua urmand sa se extinda si definitiveze, cel mai probabil pana la sfarsitul anului 2015.

Romania dispune de o biodiversitate unica in Uniunea Europeana. Astfel, din punct de vedere al speciilor si habitatelor de interes comunitar, in Romania se regasesc 278 specii si 87 habitate de interes comunitar. O buna parte a acestor specii si habitate sunt asociate direct sau indirect cu zonele agricole (ca de ex. Habitate de pajisti etc.).

Din pacate, in Raportul final privind evaluarea starii de conservare a speciilor si habitatelor, realizat la nivelul Uniunii Europene, activitatea agricola (in special cea intensiva) exercita o puternica presiune pentru habitatele si speciile de interes comunitar, acestea fiind cele mai afectate.

In acest context, avand in vedere cerintele Uniunii Europene, la nivel national, in Strategia privind Biodiversitatea au fost definite o serie de obiective operationale pentru asigurarea unui management integrat al agriculturii in raport cu biodiversitatea, respectiv:

    • Mentinerea si dezvoltarea practicilor agricole extensive si a metodelor traditionale de utilizare a terenurilor ce asigura conservarea habitatelor semi-naturale
    • Dezvoltarea standardelor pentru bunele practici agricole
    • Promovarea si asigurarea viabilitatii speciilor si soiurilor/ raselor ce contribuie la conservarea ecosistemelor si speciilor salbatice
    • Dezvoltarea schemelor actuale de agro-mediu
    • Diminuarea efectelor negative ale practicilor agricole intensive


In cadrul procesului de evaluare a starii de conservare a speciilor si habitatelor, raportat catre Comisie la finalul anului 2013, a rezultat ca, la nivel national, s-a constatat ca temerile specialistilor se confirma. Ca si la precedenta raportare europeana din 2007, in cazul tarii noastre s-a constatat ca una dintre principalele presiuni asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar este reprezentata de agricultura.

Consideram ca elementul ecologic in politica agricola comuna este vital pentru mediu, sanatate si economie, una din modalitatile introducerii acestuia fiind stimulii financiari pentru fermieri.

In acelasi timp, daca se doreste o agricultura europeana care sa furnizeze aprovizionarea constanta cu alimente de calitate superioara si care sa contribuie la protectia mediului si asigurarea de energii din surse regenerabile, aceasta trebuie finantata in mod adecvat, pentru a oferi fermierilor stimulentele necesare pentru a utiliza tehnologii moderne si ecologice.

In acest context, pentru a asigura un echilibru intre protectia biodiversitatii si agricultura, precum si pentru asigurarea unei stari de conservare favorabile pentru speciile si habitatele de interes comunitar, se impune asigurarea unor interventii din partea statului si a UE pentru proprietarii de terenuri, interventii sub forma unor plati de agromediu, silvomediu, plati Natura 2000, sau piscicultura.

Este nevoie ca aceste plati sa se faca atat pe baza voluntara (ca de exemplu platilor de agromediu) cat si dupa stabilirea masurilor de conservare pentru speciile si habitatele din siturile Natura 2000. Totodata se impune ca, in cel mai scurt timp, subventiile pentru proprietarii de terenuri sa fie corelate si cu rezultatele evaluarii starii de conservare, in acest sens fiind demarate deja discutii tehnice intre expertii MMSC si MADR.

Reforma viitoarei Politici Agricole Comune reprezinta o oportunitate deosebita in a face un pas important in asigurarea protectiei agriculturii si mediului din Uniunea Europeana. Ne dorim nu doar o Politica Agricola Comuna mai buna, dar si o mai buna implementare a acesteia, atat la nivelul UE, cat si la nivel national. Aceasta trebuie sa tina cont, in acelasi timp, de cerintele necesare asigurarii unui mediu curat si sanatos, precum si de caracteristicile si circumstantele specifice fiecarui Stat.

Agricultura ecologica pune accent pe folosirea unor practici de gestionare corespunzatoare si ia in consideratie si faptul ca particularitatile fiecarei regiuni in parte necesita sisteme bine adaptate specificului acestei regiuni. Iar tarile din Europa Centrala si de Est prezinta un potential extraordinar din acest punct de vedere. Totodata, prin corelarea politicii de dezvoltare rurala cu actiunile in domeniul schimbarilor climatice vor fi create premisele necesare dezvoltarii unei agriculturi ecologice si prietenoase mediului.

Trebuie sa fim foarte precauti din acest punct de vedere si sa nu tratam cu superficialitate aceasta abordare. Evenimentele recente si cele cu care ne-am confruntat in ultimul deceniu, care au condus inclusiv la importante pierderi de vieti omenesti, demonstreaza necesitatea acordarii unei atentii deosebite intreprinderii unor astfel de actiuni si promovarii de proiecte care sa conduca la rezultate pozitive si micsorarea sau indepartarea acestor riscuri.

Iar rezultatul este cu atat mai bun cu cat se intreprind actiuni sinergice, cu efect transfrontier”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *