Australienii au descoperit sute de specii marine noi

20 Sep 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Corali moi, crustacee si izopode mici, toate nedescrise pana acum de stiinta si toate vietuind pe langa doua insule indepartate, dincolo de coasta Australiei. Aceasta este recolta biologilor marini implicati in conservarea recifelor

Oamenii de stiinta de la Institutul Australian de Stiinta Marina au examinat adancimile din jurul insulelor Heron si Lizard din reciful Great Barrier si din reciful Ningaloo, lung de peste 270 de kilometri, descoperind 130 de specii noi de corali moi, cateva specii asemanatoare crevetilor – unele cu clestii mai mari decat intreg corpul lor – si zeci de crustacee micute, informeaza ,,The Guardian”". Totodata, au colectat in jur de 100 de organisme mici din ordinul izopodelor (un tip de crustacee), considerate a fi inedite pentru stiinta. Unele izopode sunt paraziti care se ingroapa in gura pestilor si le ciugulesc limbile.

Scafandrii insotiti de muzeografi au cercetat apele pana la 30 de metri adancime, folosind capcane de plastic pentru a colecta organismele noi. In unele situri, ei au acoperit cu pungi coralii morti si le-au rascolit pentru a captura toate organismele vii dinauntrul lor. Un singur coral trecut in nefiinta poate contine peste 150 de crustacee si moluste. “Am fost foarte surprinsi si bucurosi sa gasim o asemenea varietate de viata marina care nu a mai fost descrisa pana acum, in special corali moi, izopode, crustacee tanaide si viermi, in ape pe care scafandrii le acceseaza usor si in mod regulat”, se mandreste pentru publicatia britanica Julian Caley, seful sectiei de conservare si biodiversitate din cadrul institutului australian si colider al unui census al vietii marine din recifele de corali. Expeditia australienilor se inscrie intr-un efort de patru ani si va hrani censusul global ce isi va prezenta primele rezultate in 2010.

Izopodele sunt grup bogat de crustacee ce folosesc antene pentru a gusta si a mirosi mancarea, in timp ce tanaidele sunt mai mari si adesea se aseamana cu crevetii. Coralii moi nu cladesc recife asemenea celor duri, dar pot totusi sa acopere un sfert din fundul marii in anumite regiuni, asigurand un habitat pentru alte specii.

Heron si Lizard sunt insule bine echipate pentru turistii amatori de scufundari si desi au centre de cercetare stiintifica dotate, conservationistii nu stiu multe despre diversitatea organismelor ce traiesc in apele inconjuratoare. Ningaloo este la randul sau un punct de atractie pentru scafandri, mare parte dintre ei venind sa vada rechinii-balena ce se hranesc in zona.

“Scopul nostru principal este sa intelegem viata din recifele de corali. Sunt habitatele cu biodiversitatea cea mai mare din oceane, dar inca stim foarte putin despre vietatile care le locuiesc”, recunoaste Caley. Pentru a da importanta muncii sale, el vorbeste despre amenintarile la care sunt supuse aceste habitate, de la incalzirea globala la poluarea si acidificarea oceanelor. “Daca nu stim ce este acolo, nu vom afla daca actiunile noastre au succes sau nu in protejarea recifelor”, adauga conservationistul australian.

Sursa: Cotidianul

Pentru mai multe informatii despre acidificarea, amatori, antene, ape, australia, biodiversitate, capcane, captura, conservarea recifelor, coral, corali, crustacee, expeditia, fundul marii, habitat, heron, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.