Curtea de Apel Bucuresti a respins recursurile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Hidrosind fata de hotararea Tribunalului Bucuresti prin care s-a aprobat deschiderea procedurii de insolventa.
Decizia Curtii de Apel inseamna ca procedura de insolventa va continua si mai important contractele „baietilor destepti din energie” sunt in continuare denuntate.
In esenta, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Hidrosind au criticat procedura de intrare in insolventa, dar administratorul judidiciar al Hidroelectrica a declarat ca practic acestia au fost nemultumiti de faptul ca le-au fost anulate contractele preferentiale prin care cumparau curent ieftin de la compania de stat.
Pe 20 iunie Tribunalul Bucuresti a admis cererea de intrarea in insolventa a Hidroelectrica. Decizia Tribunalului a fost contestata cu recurs de catre Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Hidrosind. Reprezentantii Hidrosind au aratat ca recursurile trebuie admise pentru ca angajatii sa-si poata primi in continuare salariile, in vreme ce reprezentantul Euroinsol a solicitat mentinerea deciziei Tribunalului.
„Decizia Tribunalului Bucuresti de deschidere a procedurii insolventei Hidroelectrica este criticata in principal pe considerente de ordin procedural, dar se incearca si acreditarea ideii ca societatea nu ar fi in insolventa si ca scopul deschiderii procedurii ar fi fost doar denuntarea contractelor incheiate cu «baietii destepti». Aceste sustineri sunt contrazise de concluziile raportului asupra cauzelor si imprejurarilor insolventei Hidroelectrica intocmit de administratorul judiciar Euro Insol si de tabelul preliminar al reantelor, in care sunt inregistrati 381de creditori cu o valoare totala a creantelor solicitate de 5,49 miliarde lei, din care 3,5 miliarde lei admise, 800 milioane lei admise sub conditie si 1,1 miliarde lei respinse”, a precizat administratorul judiciar al Hidroelectrica.
Cine este Alpiq: contracte preferentiale ce au produs o paguba de 190 de milioane de euro
Alpiq RomEnergie si Alpiq RomIndustries sunt detinute de grupul elvetian Alpiq. Firmele Alpiq RomEnergie si Alpiq RomIndustries au fost create in jurul companiei Ehol Distribution si Buzmann Industries, firme infiintate de omul de afaceri Bogdan Buzaianu si preluate de grupul elvetian Alpiq. Cele doua firme au avut contracte pe termen lung de cumparare a energiei de la Hidroelectrica la preturi sub nivelul pietei. Potrivit descrierii de pe propriul site grupul Alpiq activeaza in 23 de tari si a avut venituri de peste 14 miliarde de franci elevetieni. Paguba adusa Hidroelectrica in ultimii ani de contractele cu cele doua firme depaseste 850 de milioane de lei (190 de milioane de euro).
Hidroelectrica a vandut 1% din PIB-ul Romaniei
Numele celor 10 companii denumite generic „baietii destepti din energie” sunt pomenite si in rechizitoriul DIICOT in care fostul ministru Codrut Seres si sase directori ai Hidroelectrica au fost trimisi in judecata pentru subminarea economiei si un prejudiciu de 170 milioane dolari. In rechizitoriu procurorii arata ca nivelul contractelor incheiate de baietii destepti cu Hidroelectrica erau imense. Astfel in rechizitoriu se spune ca numai Energy Holding a incheiat in 2004 un contract pe 10 ani care avea o valoare ce atingea 1% din PIB-ul Romaniei.
„Cel mai important contract bilateral dintre S.C. Hidroelectrica S.A. si Energy Holding S.R.L. a fost incheiat la data de 14.01.2004 fara respectarea reglementarilor Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei si la preturi ineficiente din punct de vedere economic de la momentul incheierii contractului pana in prezent, valoarea contractuala pe perioada de 10 ani a energiei electrice tranzactionabile depasind 1% din Produsul intern brut al Romaniei in anul semnarii contractului”, se precizeaza in rechizitoriu.
Intr-o alta procedura Curtea Suprema a judecat cererile formulate de „baietii destepti” privind stramutarea judecarii procesului privind denuntarea contractelor cu Hidroelectrica. Mai precis Hidroelectrica a denuntat (un fel de anulare n.red) contractele cu cele zece companii denumite generic baietii destepti din energie. Denuntarea contractelor a fost contestata la Tribunalul Bucuresti. Baietii destepti au cerut Curtii Supreme sa mute acest proces de la Tribunalul Bucuresti la o alta instanta.
