În jur de 70 de bucureșteni au protestat miercuri în fața Ministerului Mediului, împotriva gazelor toxice provenite de la gropile de gunoi din nord-vestul capitalei. După două ore de protest, autoritățile au invitat la discuții o delegație de 7 reprezentanți, îngrădind accesul presei. Ulterior, a existat o declarație de presă, din care am aflat același lucru ca cetățenii: mai nimic.
De la ora 7 dimineața, au început să se adune în fața Ministerului Mediului. Până pe la 9, s-au stâns în jur de 70. Au fost preponderent tineri, unii alături de copiii lor. Au adus cu ei măști chirurgicale și măști de gaze, tricouri inscripționate, dar și pancarte și bannere pe care au scris mesaje precum: „Aerul curat voi ni l-ați furat!”, „Nu accept să fiu furat și de aerul curat!”, „Vrem aer curat, nu hidrogen sulfurat!”, „Opriți poluarea cu H2S, este obligația voastră!”, „Leocadia Gavrilescu, art. 35 din Constituție, jurământul depus!!!”, „23.000 de români, morți din cauza poluării în mandatul Gavrilescu. Nu-i visați, dna. ministru?”.
Cei 70 reprezintă o comunitate de vreo 3.400 de oameni, care au înțeles pericolul la care sunt expuși, prin simplul fapt că locuiesc în partea de vest și de nord-vest a capitalei. În total, potrivit organizatorilor protestului, am vorbi însă de vreo 300.000 de oameni afectați. Aceștia resimt într-o formă sau alta poluarea, fie că locuiesc în localitățile Dămăroaia, Mogoșoaia, Chitila, Chiajna, fie că au locuințe în cartierele Militari, Crângași, Bucureștii Noi, Giulești, Drumul Taberei, Băneasa și Pipera. Toată această zonă, susțin organizatorii, este poluată cu hidrogen sulfurat și cu alte gaze toxice, rezultate din depozitarea deșeurilor la groapa de gunoi IRIDEX și din incinerarea lor.
Efectele? Potrivit protestatarilor, este vorba despre: usturimi de ochi, nas înfundat, lacrimi, mâncărimi de piele, amețeli și chiar leșin. În concentrații mari, emisiile de hidrogen sulfurat, căci ele sunt principalul vinovat, pot fi letale, potrivit DSP. Mai toți mărturisesc că le este frică să țină geamul deschis noaptea.
Scandările tuturor acești oameni disperați s-au auzit în Ministerul Mediului abia pe la finalul protestului. Un reprezentant al Ministerului a invitat o delegație de patru persoane să intre la discuții cu doi secretari de stat, în lipsa ministrului plecat la New York. După câteva minute de negocieri, li s-a permis accesul și consilierilor Municipiului București și sectorului 1. Reprezentanții Ministerului au decis să limiteze însă accesul presei la această discuție, cu promisiunea că va exista o declarație de presă ulterior.
Ce au semnalat reprezentanții cetățenilor
Reprezentanții cetățenilor și aleșii lor au mers în fața autorităților cu un mesaj clar: să oprească poluarea aerului generată de gropile de gunoi din nord-vestul capitalei. Ei au susținut că, deși depozitul de gunoi deținut de IRIDEX a obținut în februarie o autorizație de mediu pentru încă 10 ani, acesta nu întrunește condițiile necesare. Potrivit lor, există mai multe nereguli:
- o parte din terenul pe care IRIDEX a construit groapa de gunoi se află în proprietate privată, fapt interzis de lege; mai mult, acesta ar aparține localității Chiajna, dar ar fi concensionat/cadastrat temporar până în 2019 sectorului 1; cetățenii se tem că, odată expirată concesiunea/cadastrarea, terenul va reveni în gestiunea autorităților din Chiajna, care vor fi nevoite să se ocupe de această problemă de mediu;
- la emiterea autorizației de mediu în februarie 2018, nu au existat avize de la DSP sau de la Ministerul Sănătății, care să garanteze că sănătatea populației nu este pusă în pericol;
- administratorii depozitului folosesc un teren mai are de depozitare decât le permite autorizația de mediu, fapt pentru care au primit în trecut și amendă, pe care au contestat-o în justiție;
- controalele efectuate de inspectorii Gărzii de Mediu sunt anunțate, iar în zonă nu există măsurători constante ale emisiilor; or, potrivit organizatorilor protestului, poluarea are loc îndeosebi noaptea;
- nu există o perdea forestieră care să protejeze așezările umane din jur de emisii;
- deși au primit răspunsuri formale, solicitările a mii de persoane au rămas fără acțiuni concrete din partea autorităților competente.
După discuțiile cu cetățenii, Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Laurențiu Nicolaescu, a susținut o declarație de presă, (în video, mai jos). A spus că a discutat cu delegația, că le-a cerut oamenilor să vină cu o listă de întrebări sau doleanțe și că Ministerul le va răspunde în decurs de o săptămână de la primirea acesteia. Pe loc, nu a putut oferi însă vreun răspuns consistent la întrebările cetățenilor sau ale jurnaliștilor, motivând că nu cunoaște suficient de bine o situație adusă la cunoștința lui abia în ziua protestului. A precizat că autoritățile competente știau despre o parte dintre probleme, iar de o altă parte – nu. A adăugat că nu există în acest moment o relație de cauzalitate stabilită între „mirosuri” și depozitul IRIDEX și că răspunerea pentru stabilirea acesteia corespunde DSP, ANSP și Ministerului Sănătății.
Cum ar putea autoritățile deturna protestul
Specialiștii GAIA și Energy Justice atrag atenția asupra faptului că autoritățile ar putea folosi nemulțumirile cetățenilor pentru a prezenta ca soluție salvatoare o falsă alternativă sustenabilă la problema depozitării la groapă a deșeurilor. Este vorba despre valorificarea energetică a deșeurilor, soluție cuprinsă în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) și promovată de Primarul General al Municipiului București, Gabriela Firea.
Această falsă soluție ar putea fi folosită pentru rezolvarea problemei gropilor de gunoi, deși Comisia Europeană descurajează țările care nu au încă incineratoare să își rezolve astfel problemele. Incinerarea, cu sau fără recuperare de energie, este o risipă de reurse care împiedică tranziția spre o economie circulară, singura șansă spre o dezvoltare sustenabilă a economiei.
Puteți afla mai multe despre dezavantajele incinerării din acest articol sau de pe site-ul curatmurdar.org.
Protestul intitulat „Protestam impotriva poluarii cu H2S si alte gaze in N-V Bucurestiului” a fost organizat de către Asociația pentru Natură și Protecția Mediului și grupul informal din spatele paginii de Facebook „Vrem aer curat, nu hidrogen sulfurat”.
