Azerbaijan: „Cea mai mare poluare din lume, cadou de la fratii Nobel“

0
44
Azerbaijan: „Cea mai mare poluare din lume, cadou de la fratii Nobel“

Istoria Azerbaijanului e strans legata de istoria prelucrarii petrolului. Atat in trecut, cat si acum, economia e sustinuta aproape exclusiv din aceasta industrie. Exporturile celei mai bogate tari din Caucaz se bazeaza in proportie de 98% pe petrol, iar economia tarii a cunoscut doua boomuri ca urmare a acestor exloatari: la jumatate secolului 19 si apoi dupa ’90.

In 20 septembrie 1994 a fost semnat asa-numitul Contract al Secolului, care atrage companii straine in domeniul petrolier – valoarea estimata depaseste 7,4 miliarde de dolari.

Dincolo de efectele economice pozitive, Azerbaijanul suporta consecintele unor exploatari profitabile pentru detinatorii afacerilor si dezastruoase pentru mediu. Despre principalele probleme de mediu din Azerbaijan am stat de vorba cu Telman Zeynalov, presedintele Centrului Independent pentru Prognoze Ecologice, unul dintre cei mai reputati activisti pentru mediu din tara, recunoscut pe plan international.

L-am intrebat pentru inceput daca exista preocupare pentru efectele exploatarilor asupra mediului.

Cea mai mare poluare din lume

Azerbaijanul e prima tara producatoare de petrol din lume. Era la jumatatea secolului al XIX-lea cand celebrii frati Nobel au fondat o companie de exploatare aici. In vremea aceea nu prea exista preocupare pentru mediu – singura grija era profitul. Era prin 1867,  se producea primul petrol, beneficiarii se gandeau la beneficii, nu la efectele pe termen lung.

Aceeasi abordare a fost si in timpul Uniunii Sovietice: exploatari agresive in tot mai multe zone. Rezultatul e ca acum avem 35.000 de hectare de teren poluat cu petrol. E cea mai mare contaminare din lume.“

  • Au fost, asadar, zeci de ani in care nimeni nu s-a gandit la bani. Ce s-a intamplat dupa destramarea URSS?

„Dupa prabusirea URSS, toate aceste probleme au ramas in seama Azerbaijanului. Dar sa nu uitam ca in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, cea mai mare parte a consumului de petrol a fost produsa in Azerbaijan. Cred ca asa cum in timpul razboiului, toata lumea a beneficiat de acest petrol, tot asa ar trebui ca toata comunitatea internationala sa contribuie la curatarea zonelor poluate.

E cumva greu de inteles cum aceasta mostenire a fratilor Nobel e cheltuita pentru niste premii oferite cateodata unor personalitati discutabile – dar asta nu e treaba mea… Totusi, ar fi mai logic daca o parte din averea asta ar fi folosita pentru a curata mizeria de aici. E ce a ramas in timp ce isi construiau afacerea.

Din pacate, nu exista initiative internationale pentru a rezolva problemele de mediu, desi asa ar fi normal.“

 

Foto: Cristi Popescu

 

 

  • Dincolo de interesul sau dezinteresul comunitatii internationale, care e pozitia autoritatilor azere vis-a-vis de protectia mediului?

„Guvernul e obligat acum sa foloseasca o parte din veniturile colectate din industria petroliera pentru a rezolva problemele de mediu. A fost lansat un program de curatare a terenurilor poluate, in valoare de 1 miliard de dolari. A inceput deja, au reusit sa curete pana acum cateva portiuni de teren din jurul capitalei Baku. Dar e nesemnificativ… Probabil ca tot profitul care ar mai putea fi obtinut de stat pe urma exploatarii nu ar ajunge sa rezolvam problemele deja existente. E limpede ca Azerbaijanul va trebui sa isi rezolve singur aceasta problema.

Si sa fie clar:  asta e cadoul fratilor Nobel.“

  • Nu exist totusi nici un fel de implicare din partea organismelor internationale – avand in vedere nivelul poluarii?

„Ba da, exista niste fonduri, dar e mai complicat. De pilda, avem un program cu Banca Mondiala – dar e un imprumut, adica banii trebuie dati inapoi. In acest moment, 10% din veniturile provenite din petrol sunt directionate pentru returnarea acestui credit.

Referitor la implicarea internationala, eu sunt coordonatorul pentru Azerbaijan al Global Environment Facility – cel mai mare finantator mondial pentru proiecte de mediu. In ultimii 20 de ani GEF a participat la diverse proiecte internationale cu peste 10 miliarde de dolari si a atras cofinantari de alte 40 de miliarde. E puntea de legatura intre Guvernele din 182 de tari si marile organizatii internationale. 

La urmatoarea reuniune, care va avea loc la Washington (in 2013) voi pune pe masa aceasta propunere: comunitatea internationala trebuie sa participe la curatarea mediului din Azerbaijan, asa cum a beneficiat pe urma exploatarilor care au produs aceste probleme.“

 

Foto: Cristi Popescu

 

„Nu avem mecanisme de monitorizare“

  • Exista un deadline pentru programul guvernamental de curatare a poluarii?

„Nu exista asa ceva. Ar fi vorba de sume imense, nimeni nu poate estima… Problemele sunt uriase. Unii experti sunt de parere ca ar fi nevoie de minim 20 de ani – asta daca ar exista finantare continua si s-ar lucra fara incetare. Asta in cel mai bun caz. Dar nu se va intampla, nu exista garantii.. E o problema care va fi transferata generatiilor viitoare.”

  • Ce se intampla cu terenurile curatate, pot fi folosite din nou pentru agricultura?

In principiu, e imposibil sa aduci terenul la stadiul initial. Nu va mai fi ca inainte de poluare. Dar exista unele cazuri cand putem totusi sa folosim unele loturi. In 2003, am finalizat un proiect finantat de la Guvernul Norvegiei. Era un proiect pilot si scopul era curatirea demonstrativa a unui teren poluat de langa Baku, folosind noile tehnologii. A fost o reusita: niste iarba a inceput deja sa creasca acolo, ceea ce inseamna ca solul inca traieste. Incercarea asta ne arata ca teoretic e posibil: terenurile contaminate ar putea fi in principiu redate agriculturii, daca sunt corect decontaminate. Dar nu exista precedent, asa ceva nu s-a mai facut aici…”

  • Inteleg ca e o premiera, ce se intampla cu rezultatele acestui proiect? Va fi folosita metoda la scara larga?

Am publicat aceste recomandari. Metoda e deja folosita in mai multe parti ale lumii pentru a curata terenuri intens poluate, despre care se credea ca nu vor mai putea fi cultivate. Studiul e tradus in mai multe limbi, au fost publicate diverse articole stiintifice pe tema asta.

  • Dar intre timp, ce se intampla in Azerbaijan? Sunt respectate normele de mediu la exploatarile petroliere.

Daca e sa ii credem, ei spun ca sunt respectate toate normele. Adevarul e ca nu stim ce se intampla. Nu exista transparenta, ONGurile nu au instrumente pentru a monitoriza situatia. Rapoartele oficiale arata ca totul e sub control, dar noi nu avem idee daca e adevarat sau fals. Trebuie sa recunoastem totusi ca unele organizatii neguvernamentale fac parte dintr-un consiliu national alcatuit cu Ministerul Ecologiei. E un pas… cateodata au acces la unele informatii, intermediat de autoritati. Sigur ca nu au putere cu adevarat, dar e ceva.”

  • Cat de anevoios e accesul la informatii de acest fel?

„Nu exista transparenta. Parlamentul tarii a adoptat o lege care limiteaza serios accesul la orice informatii sau documente in legatura cu obiective strategice, unde intra si aceasta categorie a industriei. Dar exista un soi de solidaritate intre ONGuri. Eu intotdeauna dau si celorlalti informatiile obtinute, e important sa stim cu totii ce se intampla.”

„Ma premiaza, dar nu ma lasa sa imi inregistrez organizatia“

  • Nu stiu daca e o intrebare potrivita, dar cat de periculos e sa faceti asta?

„Pe la inceputurile activitatii, adica anii 90, era o problema serioasa. Ne ciocneam de decizii ale Guvernului si ale Parlamentului la tot pasul. Accesul la astfel de informatii era inexistent, nu limitat. Si sigur ca era periculos sa spargi embargoul. Nici presa, nici ONGurile nu aveau acces la nimic. Acum, am ajuns la un oarecare compromis. Incercam sa ne imprietenim: de pilda, Guvernul mi-a dat un premiu recent, pentru contributie la progresul in domeniul protejarii mediului.”

  • E cumva firesc – adica sunteti un pericol pentru ei, dar in acelasi timp faceti parte din organizatii internationale la nivel inalt. Simtiti cumva ca autoritatile cauta o cale de mijloc?

„Da, e o dubla abordare. Desi avem activitate recunoscuta pe plan international,  organizatia noastra nu e inca inregistrata oficial in Azerbaijan. De 20 de ani de cand am inceput activitatea, Ministerul Justitiei gaseste tot felul de pretexte sa refuze cererea. Tot felul de nimicuri… Cum ne afecteaza? Putem spune ca avem o activitate ilegala. Activitate ilegala care, culmea, e premiata tot de ei! E ridicol… Dincolo de asta, sigur ca ne si limiteaza activitatea. Pentru a obtine un grand, pentru a cere finantare sau pur si simplu pentru a te asocia cu alte organizatii internationale, ai nevoie sa existi din punct de vedere juridic. Si inca ceva: in ciuda faptului ca functionam ilegal, Guvernul ma invita la evenimente internationale organizate de ei pe tema asta, pentru ca stiu ca am o notorietate. Chiar pot spune ca sunt in relatii bune cu Ministrul Ecologiei; ma invita la evenimente oficiale – el reprezinta statul, iar eu societatea civila. E putin ciudat, dar asa e la noi…”

  • O ultima intrebare referitor la poluarea petroliera: ca ONG, chiar si neinregistrat oficial, aveti suficienta putere sa curatati macar o parte din zonele afectate?

„Nu, e imposibil sa facem asta doar noi, ONGurile. Nu avem finantare pentru asa ceva. Nu se poate, e vorba de sume imense. Un exemplu: va spuneam de acel program guvernamental, e in valoare de un miliard de dolari si cu banii astia au curatat doar 250 de hectare. Le-am spus sa-mi dea mie miliardul si curat tot.”

  • Inteleg bine ca  e o problema de transparenta si in ce priveste cheltuirea banilor pentru proiectele de mediu?

„Sigur. Nu avem nicio informatie despre cum s-a cheltuit acest miliard de dolari. Banii au fost deja folositi… sau cel putin asa spun ei. Noi n-avem cum sa verificam nici asta. Acum sigur ca si costurile decontaminarii difera de la un caz la altul. Depind foarte mult de adancimea poluarii, cat a patruns in pamant, dar si de metodele de curatare folosite. In unele parti, nu e scump sa decontaminezi, pentru ca e doar la suprafata. Ce spun ei ca au facut pentru cele 250 de hectare e ceva foarte simplu, o metoda chiar primitiva. Pur si simplu au eliminat stratul de pamant contaminat. L-au dus intr-un poligon unde l-au „spalat“, exista o tehnologie simpla. In locul lui, au pus un fel de pietris – in Azerbaijan se produc niste pietre pentru constructii si raman bucati nefolosite de la prelucrare. Pietrisul asta are proprietatea ca absoarbe ca un burete eventuale urme de poluare ramase. E simplu, ieftin, functioneaza, dar sigur ca nu poti reda terenul agriculturii. Abia apoi vor aduce un nou strat de pamant, amestecat cu o gramada de fertilizatori, peste care vor planta ceva foarte rezistent.”

  • E cea mai buna metoda? Vorbeati de o alta tehnica pe care ati descoperit-o si care e folosita in alte parti ale lumii.

„Ce am reusit noi sa facem e diferit. Nu am decopertat terenul, nu am dus pamantul nicaieri sa il spalam – si de fapt nici nu poti face asta acolo unde poluarea e f mare, unde sunt contaminate straturi adanci din sol. Noi am mixat acest pamant cu substante care produc niste reactii chimice si duc in final la eliminarea poluarii. E mai eficient, dar e mai complicat si e nevoie de mai multi bani. Ba chiar am rezolvat doua probleme: am folosit pentru mixul acela apa din sistemul de canalizare, care ajuta la reactiile chimice de care aveam nevoie. Lucram de mult la acest proiect, studiul e acum publicat si aplicat, dar in alte parti. Am lucrat cu un renumit expert norvegian, iar ideea finala era ca pe acel teren sa facem un parc. Finantarea a fost insa intrerupta dupa terminarea decontaminarii, deci nu am mai avut bani pentru parc. Dar macar e un teren curat.”

„Tarile vecine ne polueaza raurile“

  • Sa trecem la al doilea subiect: cealalta mare problema de mediu a Azerbaijanului vizeaza poluarea apelor. Care e cauza?

„Cele doua mari fluvii, Kura si Araz,  principala sursa de apa potabila in Azerbaijan, sunt poluate. Vin gata contaminate din Armenia, Georgia si Iran. Si aceste rauri asigura 60% din necesarul de apa. Oamenii din localitati aflate pe malul acestor rauri, folosesc apa asa cum e. E o problema de sanatate publica. Guvernul a instalat un fel de filtre in anumite zone, dar nu peste tot. E un program mai amplu, au instalat 167 de module de curatare de care beneficiaza 600 de mii de oameni, dar sigur ca nu e destul. Se desfasoara in cadrul AZRIP – Azerbaijani Rural Investment Project, un program finantat de Banca Mondiala pentru dezvoltarea satelor. Mi-au cerut sa colaboram, sunt expert independent pentru acest proiect, desfasurat sub egida Ministerului Agriculturii. In alte parti au forat puturi. Nu am fost de acord – e o zona desertica, apa asta ar trebui pastrata pentru generatiile viitoare. Noi ar trebui sa folosim apa care exista si sa incercam sa rezolvam problema poluarii.”

  • De ce nu e eliminata sursa contaminarii?

„Problema e ca Azberbaijanul e singura tara din aceasta parte a Caucazului care a ratificat Conventia Internationala pentru protejarea Raurilor Transfrontaliere – adoptata in martie 1992 la Helsinky. Tarile vecine, de unde vin cele doua mari fluvii poluate, nu respecta pactul. Daca ar ratifica documentul, ar trebui construite niste sisteme de curatare a apelor, chiar la granita, pe teritoriul dintre doua tari. Trebuie sa existe acordul vecinilor ca sa faci asa ceva.”

  • De ce nu sunt interesate tarile vecine?

„Am ridicat problema de nenumarate ori la intalniri internationale si congrese pe tema protejarii mediului. Cert e ca nu s-a intamplat nimic. Si de fapt sa o spunem:  nu sunt preocupate de mediu. Daca ar ratifica aceasta conventie ar fi obligate sa inceteze deversarea in aceste rauri, deci ar trebui sa gaseasca alta solutie – toata mizeria ar ramane la ei in tara. Asa, o exporta. Iar noi nu avem de ales: Guvernul trebuie sa gaseasca solutii.”

  • Credeti ca isi vor schimba atitudinea tarile vecine? Cu siguranta e greu de crezut ca se va intampla cu Armenia, care e in conflict cu Azerbaijanul, dar in Georgia?

„Sunt sceptic. Nu exista vointa politica si nici preocupare. Cu Armenia si Iranul, nu se va intampla. Cu Georgia e alta problema: au o atitudine europeana, dar nu au bani. Chiar la finalul acestei luni, voi participa la o conferinta internationala pe teme stiintifice, organizata la Tbilisi. Voi ridica din nou aceasta problema. E o intalnire importanta, vor fi acolo experti din SUA, Canda, Franta, Italia, Germania, Rusia, dar si din regiune… Uneori prefera sa ma invite pe mine decat pe reprezentantii statului, desi eu sunt foarte direct, iar asta nu e neaparat confortabil.”

  • Revenind la rauri, cu ce sunt contaminate?

„Substante chimice, industriale, chiar reziduuri de la o centrala atomica. Sunt si scurgeri din zone de exploatare miniera, extrem de toxice.”

  • Vorbim de probleme extrem de grave de mediu: atat poluarea cu petrol, cat si contaminarea apei. Dincolo de problemele de sanatate generate, care sunt implicatiile pe termen mediu/lung?

„Sigur ca e afectata productia agricola, implicit economia. Si nivelul de trai al oamenilor care nu isi pot folosi terenurile pentru a cultiva nimic. Apoi, afecteaza sanatatea oamenilor si ecosistemul. Sa nu uitam ca si aerul e poluat. Sunt legate, daca apa si pamantul sunt otravite, ce mai ramane? Totul are de suferit. „

 

Foto: Cristi Popescu

 

Telman Zeynalov, presedintele centrului independent pentru prognoze ecologice de la Baku, membru al unor organisme internationale. Poluarii apei si pamantului se adauga contaminarea aerului si lipsa depozitelor de deseuri in Azerbaijan.

Pe larg, despre mediu, sanatate si mediu intr-o noua editie a marturiilor despre lume, dupa vacanta de vara

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here