Chevron a concesionat un sfert din teritoriul judetului Galati

0
18
Chevron a concesionat un sfert din teritoriul judetului Galati
Chevron a concesionat un sfert din teritoriul judetului Galati

* Conform unei harti aflata pe site-ul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, firma americana care se ocupa cu exploatarea gazelor de sist din Romania are concesionata toata partea de nord-est a judetului * Un studiu EPA din SUA arata clar ca fracturarea hidraulica poate contamina sursele de apa potabila


Desi in urma protestelor cetatenilor din satul Pungesti, judetul Vaslui, cei de la Chevron s-au retras, e putin probabil sa renunte atat de usor la exploatarea gazelor de sist in Romania. S-a vorbit si mediatizat indelung faptul ca firma americana a concesionat subsolul pe perimetrul judetului Vaslui si la Constanta (Costinesti, Vama Veche si Adamclisi), insa putini cunosc ca inclusiv o parte insemnata din suprafata judetului nostru poate deveni oricand tinta prospectiunilor si exploatarilor gazelor neconventionale. Conform unei harti aflata pe site-ul Agentiei Nationale  pentru Resurse Minerale (ANRM), Chevron detine la pachet cam o patrime teritoriul judetului nostru, respectiv partea de nord-est. Daca suprafata totala a judetului nostru este de 4.466 de kilometri patrati, inseamna ca aria de explorare, dezvoltare si exploatare detinuta de Chevron in Galati depaseste 1.000 de kilometri patrati. Zona are in componenta nu mai putin de 16 comune – Mastacani, Vladesti, Oancea, Suceveni, Cavadinesti, Foltesti, Fartanesti, Baneasa, Beresti Meria, Balabanesti, Balasesti, Draguseni, Varlezi, Radesti, Jorasti – dar si doua orase Tg. Bujor si Beresti.

Mai multe tari au interzis fracturarea hidraulica

Cu toate asigurarile celor de la Mediu si ale politicienilor aflati la conducere ca fracturarea hidraulica – unica metoda cunoscuta pana in prezent pentru exploatarea gazelor de sist – este inofensiva pentru mediu, exista tari europene care au interzis-o pe teritoriul lor sau altele care au amanat inceperea ei, in speranta ca lucrurile se vor edifica. De exemplu, Franta a fost primul stat care a interzis, in vara anului 2011, aceasta activitate. Si ei concesionasera initial teritorii unor firme, dar la presiunea strazii guvernul a trebuit sa gaseasca o solutie eleganta prin care sa iasa din aceasta situatie. Ei n-au interzis exploatarea gazelor de sist, dar au spus stop fracturarii hidraulice, invitandu-i pe investitori sa gaseasca alte metode de extractie. Guvernul si Parlamentul bulgar au adoptat masuri asemanatoare in 2012. Danemarca, Olanda, Cehia, Germania (landul Westfalia-Renania de Nord) si Irlanda au instituit moratorii. In Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool datorita fracturarii hidraulice, activitatea de explorare a fost un timp suspendata. Mai mult decat atat, in 15 din cele 51 de state din SUA – tara care are experienta in fracturare hidraulica – s-a interzis folosirea acestei metode.

Efectele care nu se cunosc inca

Desi satenii care au protestat in judetul Vaslui impotriva acestei metode de exploatare au fost acuzati ca au fost manipulati pentru diferite interese, cert este ca la ora actuala nici macar in America nu se cunosc cu exactitate efectele produse de fracturarea hidraulica, mai ales ca multe dintre ele nu sunt imediate.
Agentia pentru Protectia Mediului (EPA) din SUA a initiat in 2011 un studiu intitulat „Potentialul impact al fracturarii hidraulice asupra apei potabile”, care este preconizat sa se finalizeze in 2014. Un draft al studiului a fost totusi publicat pe site-ul EPA, iar in acesta se specifica in mod clar: „Fracturarea hidraulica, in toate stadiile ei, poate contamina apa potabila, si pe cea de subsol si pe cea de suprafata, dat fiind ca ambele comunica intre ele”. De asemenea, studiul arata ca si apele raurilor pot fi contaminate si citeaza un caz concret din Pennsylvania. Avand in vedere ca in perimetrul de concesionat pe teritoriul judetului nostru se afla Prutul care se varsa doar dupa cativa kilometri in Dunare – sursa noastra de apa potabila – situatia ar trebui sa ne ingrijoreze. Despre aceste motive de ingrijorare vom vorbi insa intr-un alt material.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here