Clorinarea genereaza cancer, apa din panza freatica este plina de nitrati, iar producatorii de ape minerale ne mint prin omisiune

0
168
Clorinarea genereaza cancer, apa din panza freatica este plina de nitrati, iar producatorii de ape minerale ne mint prin omisiune

Procesul clorinarii apei de la chiuveta, prin care se elimina virusi, bacterii sau paraziti, are ca efect secundar generarea de compusi cancerigeni • Consumul apei direct din fantana duce, in cazul sugarilor, la deces • Nici macar fierberea apei din put nu elimina nitratii, ci, din contra, sporeste concentratia acestor compusi si, implicit, a toxicitatii

Tema nitratilor din apa este din ce in ce mai dezbatuta de societatea romaneasca. Companiile de imbuteliere a apei (plate sau minerale) se bat in reclame menite sa convinga consumatorul asupra calitatilor deosebite ale produselor lor, in paralel cu pericolul la care acesta se expune daca alege sa bea apa de la robinet. Pana la beneficii insa, cele mai multe companii, in continuare, nu trec pe etichete cantitatile de nitrati continute de apa imbuteliata, pentru introducerea acestei obligativitati existand chiar un proiect de lege. Si da, alternativa consumului apei de la robinet sau direct din fantana poate aduce grave prejudicii sanatatii umane, mergand pana la moarte, in cazul nou-nascutilor.

Pentru a lamuri lucrurile, am apelat la explicatiile profesorului Gheorghe Mencinicopschi, reputat biolog, biochimist si cercetator roman, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, personalitate extrem de activa in domeniul alimentatiei din Romania. Acesta ne-a explicat ca in ceea ce priveste apa de la robinet, marele pericol il reprezinta trihalometanii, compusi cancerigeni rezultati dupa clorinare. Mai exact, procedeul de clorinare a apei, folosit cu succes timp de mai mult de un secol in controlul bolilor infectioase, determina formarea unor produsi secundari, cum sunt trihalometanii halogenati, ce apar din reactia materiei organice prezente in toate tipurile de apa, cu clorul utilizat ca dezinfectant. „O alta problema o reprezinta insusi clorul, care afecteaza tiroida. Asadar, la inceputul instalatiei, cantitatea de clor continuta de apa de baut de la robinet este una mare, iar la finalul instalatiei, este mica, dar, evident, poate fi mare procentul de virusi, bacterii, paraziti sau oua. Pe tot parcursul apei de la furnizor la consumator, exista insa trihalometanii cancerigeni. Iar daca este corect facuta clorinarea si riscurile de mai sus sunt eliminate, pot sa apara probleme legate de vechimea instalatiilor, administrarea si igienizarea acestora, existenta multor coturi sau a conductelor vechi, din plumb. Lucrurile stau si mai rau in cazul fantanilor. Panza freatica a Romaniei este un dezastru. Exista zone cu un continut extrem de mare de nitrati in apa sau sol, iar pericolul este urias in cazul consumului acestei ape si stim ca aproape jumatate din populatia tarii traieste in mediul rural si consuma apa din astfel de surse. Spre exemplu, un singur paharel de apa dintr-o fantana contaminata cu nitrati, la un sugar, poate duce la hipoxie celulara, ceanozare si chiar deces!”, ne-a declarat Mencinicopschi.

Conform analizelor de laborator, firmele mari, care imbuteliaza apa minerala – carbogazoasa sau plata, ating un maxim de aproximativ 6 mg/ l de nitrati. Variatia este destul de mare, in conditiile in care exista o companie care se lauda cu cel mai mic continut de nitrati, de doar 0,8 mg/ l. Folosirea unei ape cu continut crescut de nitrati la prepararea laptelui pentru un nou-nascut (limita pentru sugari este de 10 mg/ litru) poate produce, in urma consumului de catre bebelus, methemoglobinemie. Adica o concentratie mare de methemoglobina (un compus care nu poate transporta oxigen). Evident, aceasta boala nu afecteaza doar copiii.

Valori omise pe etichete

Teoretic, aproximativ 90% din apele imbuteliate, comercializate pe piata, au continuturi de nitrati sub limita de 10 mg/ l (maximul admis pentru sugari), iar limita superioara permisa in apa de consum este de 50 de mg/ l. Insa aceste valori nu sunt mentionate intotdeauna pe etichete, iar consumatorul nu stie despre ce cantitate de otrava este vorba. Omisiunea producatorilor de apa minerala imbuteliata este cu atat mai grava, cu cat vorbim despre un consum permanent si generalizat. Evident, analizele de laborator pot evidentia continutul, dar, la raft, nimeni nu are timp de asa ceva.

In aceste conditii, chiar daca problema nitratilor este de fapt generata la nivelul panzei freatice, nimeni nu propune metode clare de evaluare si decontaminare a solurilor, acolo unde este cazul. Numai o regandire a managementului apelor din Romania ar putea rezolva acest neajuns. Pana atunci, in Parlament a fost deja depusa o initiativa legislativa care presupune ca producatorii de apa minerala din Romania sa fie obligati sa treaca pe etichete cantitatea de nitrati din continutul acesteia. In expunerea de motive se arata ca scopul acestei modificari este acela de a proteja sanatatea oamenilor, prin eliminarea contaminarii apei potabile si asigurarea calitatii.

Omul, responsabil cu otrava

In mod natural, intre nitratii din sol, apa si plante se stabileste un echilibru, rupt doar de activitatea omului, prin utilizarea intensiva in agricultura a ingrasamintelor, mai ales a celor azotoase sintetice.

In natura, in zonele unde omul nu a intervenit, nitratii se gasesc in sol in cantitati intre 0-2,5 mg/ l – conform EPA (United States Environmental Protection Agency), OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), IARC (International Agency for Research on Cancer). Cand continutul de nitrati din sol depaseste 2,5mg/ l, atunci, mai mult ca sigur, surplusul este generat de factorul uman de poluare. Si, deoarece sursele de apa nu sunt restrictionate in interiorul frontierelor nationale, iar protejarea calitatii apei reprezinta un element-cheie al politicii europene de mediu, s-a simtit nevoia unui cadru legislativ pentru a solutiona aceasta problema. In acest context a aparut Directiva privind Nitratii, din 1991, unul dintre primele texte legislative ale UE destinate sa controleze poluarea si sa imbunatateasca apa calitativ, iar toate statele membre au elaborat programe de actiune. In Romania, pentru ca s-a constientizat, intr-un sfarsit, problema grava a poluarii apelor, din 2008 a inceput implementarea Directivei Europene privind nitratii, pe mai multe judete. Fondurile investite au depasit 60 de milioane de euro, dupa cum se precizeaza pe site-ul Ministerului Mediului.

Recent, presa a prezentat cazul unor bebelusi gemeni din judetul Vaslui, care au decedat la numai o luna de viata, dupa ce au fost hraniti cu lapte preparat cu apa din fantana. Medicii de la Spitalul din Husi, care i-au avut in grija in ultimele zile de viata, au declarat ca analizele sugarilor indicau ca in organismele lor se afla o cantitate de nitriti prea mare chiar si pentru un adult.

Nitratii, nitritii si bolile

Odata ingerati, nitratii se transforma in nitriti – substante care in urma contactului cu microflora bacteriana a stomacului, devin mult mai toxice decat nitratii.

„In situatii deosebite, se poate ajunge la formarea de nitrozamine, substante implicate in aparitia unor forme de cancer. In acelasi timp, nitratii formeaza compusi stabili cu hemoglobina, dand nastere unui compus stabil – methemoglobina, reducand capacitatea hemoglobinei de a transporta oxigen, consecinta fiind aparitia unei stari de hipoxie celulara, tisulara, cu efecte asupra starii de sanatate care merg de la cele mai simple – reprezentate de cefalee – la cele grave, precum cianoza severa sau chiar decesul, mai ales la sugarii care consuma apa care contine peste 10 mg de nitrati la litru”, ne-a mai spus profesorul Mencinicopschi.

Methemoglobinemia la sugari este cunoscuta ca „blue baby syndrome” – „sindromul albastru al nou-nascutului”, fiind considerat, in prezent, a fi produsul unui numar de factori, putand fi inclus oricare factor care produce probleme gastrice, cum ar fi diareea infectioasa, intoleranta la anumite proteine, intoxicatia cu metale grele etc. Nitratii, in cazul in care se numara printre factorii implicati, sunt in cele mai multe cazuri ingerati de copiii mici, prin intermediul apei potabile contaminate cu nitrati in cantitati crescute. Din pacate, nici macar fierberea apei de baut nu constituie o solutie, ci din contra, procesul are drept rezultat doar cresterea concentratiei de nitrati si, implicit, a toxicitatii.

Un raport de sanatate si mediu pentru 2010-2011 al Centrului National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar a concluzionat ca, in Romania, „in perioada 1984-1995, s-au inregistrat la nivel national 2.346 de cazuri de methemoglobinemie la copii sub un an si 80 de decese. Iar in perioada 1997-2005, la nivel national se inregistrau 3.314 cazuri de methemoglobinemie acuta infantila, cu o rata medie anuala de 368 de cazuri”.

In ceea ce priveste repartitia pe regiuni, Raportul indica faptul ca judetele din Moldova au detinut monopolul, cu 69% din cazuri, in 2010, respectiv 60%, in 2011. Cauza principala este data de compozitia solului, in special in nordul Moldovei, la care se adauga conditiile igienico-sanitare si de amplasare a fantanilor, precum si utilizarea pe scara larga a substantelor fertilizante pe baza de azot in agricultura. Nu in ultimul rand, desi literatura de specialitate prezinta un risc mai mare la sexul masculin, cele mai multe imbolnaviri s-au inregistrat la fete.

„Trebuie luat in considerare numarul mare de fantani publice cu acest risc, deoarece de regula, de la acestea se aprovizioneaza un numar mare de persoane aflate in stari diferite fiziologice sau patologice, cu diferite grade de vulnerabilitate”, concluzioneaza acelasi Raport.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here