Romania detine un surplus de 300 de milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon. Certificate foarte valoroase in urma cu doi-trei ani, cand, daca ar fi fost vandute, Romania ar fi putut obtine cu usurinta circa 3 miliarde de euro. Intre timp, s-au devalorizat, statul putand obtine in prezent doar maximum 1,2 miliarde de euro. Guvernul s-a mobilizat foarte greu si nu a reusit nici pana acum sa comercializeze aceste certificare, legislatia necesara fiind adoptata abia anul trecut, se arata intr-o analiza HotNews.ro. Dupa un an de la adoptare, Executivul a constatat ca legislatia trebuie schimbata pe motiv ca „unele prevederi sunt nejustificat de restrictive”. Autoritatile au gasit chiar si o scuza: lipsa de experienta in ceea ce priveste aspectele procedurale. Termenul limita pentru vanzarea surplusului de certificate de emisii de dioxid de carbon este 2012, fara a mai putea fi reportate. Romania poarta inca din vara anului trecut negocieri cu companii din tari care nu si-au indeplinit obligatiile din protocolul de la Kyoto, precum Japonia, Spania, Portugalia sau Canada. Cel putin asa au spus in mai multe randuri oficiali ai Ministerului Economiei si Ministerului Mediului. Nu s-a concretizat, insa, niciuna din aceste negocieri. Iar pretul a scazut intre timp la aproximativ 4 euro pe certificat, fata de 10 euro cat era in 2010.
Canalul Bastroe: Ucraina continua sa incalce prevederile Conventiei de la Espoo
Ucraina continua sa incalce prevederile Conventiei de la Espoo in ceea ce priveste proiectul canalului Bastroe. In consecinta, avertismentul adresat Kievului in 2008 ramane in continuare in vigoare. Concluzia apartine Reuniunii Partilor la Conventia de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului. Conventia reglementeaza evaluarea impactului asupra mediului in situatia in care un anumit proiect are impact transfrontalier. Romania a devenit parte la Conventie in 2001, iar Ucraina in 1999. Romania a sesizat Comitetul de Implementare a acestei Conventii sustinand ca Ucraina nu isi respecta obligatiile care ii revin in temeiul acestui tratat. Reuniunea Partilor este organul de decizie al Conventiei si se intruneste o data la 3 ani. Reuniunea din 2008 a Conventiei a avut loc la Bucuresti, iar cea din 2014 se va desfasura in Ucraina.
Cadastrul verde al Bucurestiului: Sectorul 1 este cel mai inverzit, locuitorii din Sectorul 2 au cele mai putine spatii verzi
Primaria Capitalei a prezentat cadastrul verde al Municipiului Bucuresti, care a costat peste 9 milioane de lei. Conform documentului, capitala are aproximativ 23 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, iar cea mai mare suprafata este in sectorul 1. Pana in 2013, cantitatea de spatiu verde, potrivit normelor Uniunii Europene, trebuie sa ajunga la 26 de metri patrati pe cap de locuitor. Cadastrul verde a presupus inventarierea tuturor arborilor si a spatiilor verzi de pe domeniul public. Documentul arata in 2010 o crestere spectaculoasa a suprafatei spatiului verde, care ajunge din nou la 4.500 de hectare, cat era in 1989. Pentru atingerea procentului stabilit de normele europene, studiul propune amenajarea spatiilor verzi degradate si plantarea altor arbori pe aliniamentele stradale. De asemenea, primarul Sorin Oprescu a declarat ca isi propune sa castige noi spatii verzi prin controversatul proiect de inverzire a malurilor Dambovitiei cu ajutorul unor jardiniere plutitoare, care are un cost de 23 de milioane de euro.
