De ce este falimentar agroturismul din Moldova

0
57
De ce este falimentar agroturismul din Moldova

In teorie, agroturismul este o forma de turism care se deruleaza in mediul rural, in exploatatie agricola sau in mediul natural * activitatea consta in gazduirea turistilor intr-un spatiu amenajat special, care poarta amprenta unei locuinte rurale si care pastreaza traditionalul si farmecul vietii de odinioara, desigur cu asigurarea confortului prin dotarea cu echipamentul necesar * in practica, lucrurile stau cu totul altfel, lucru dovedit in pensiunile din zona Moldovei

De cativa ani se vorbeste foarte mult despre agroturism. Lansat ca o forma inedita de promovare a traditiilor si zonelor din Moldova, agroturismul a devenit intre timp un hibrid intre turismul clasic si cel rural, cu pronuntate nuante de kitsch.

In Bucovina agroturismul a devenit o afacere practicata de cei care se intorc de la munca din strainatate, au cativa bani pusi deoparte si vor sa-i investeasca. In ultimii 20 de ani, in judet au fost construite oficial peste 400 de structuri de cazare, in realitate sunt mult mai multe. Putine dintre acestea ofera insa servicii traditionale, simple si de calitate asa cum ar trebui sa se intample din agroturism si asta pentru ca cei mai multi dintre administratorii de pensiuni urmaresc sa se imbogateasca peste noapte. Peste tot se vorbeste despre casele autentice bucovinene si viata simpla a oamenilor din aceste tinuturi. Oricine strain care vede spoturile de promovare turistica a Bucovinei ajunge la concluzia ca oamenii locului traiesc in case din lemn cu cerdac, merg la serviciu in costume traditionale si joaca in hora cel putin de patru ori pe saptamana. Lucrurile nu stau insa asa, iar operatorii de turism au inceput sa simta repercusiunile minciunilor.

Presedintele Asociatiei de Turism Vama, Aurelia Badale, ne-a spus ca de curand a cazat in pensiunea pe care o administreaza un grup de turisti care a fost extrem de dezamagit de ce au gasit in Bucovina. „Grupul a ales destinatia dupa ce a vazut spoturile de promovare la televizor. Au venit ca sa vada satele patriarhale autentice, pe care insa nu le-au gasit. Au vazut in schimb foarte multi tineri care conduc masini extrem de scumpe. Lucrul acesta i-a socat. Au intrebat daca acesti tineri muncesc in tara sau in strainatate. Au mai vazut case foarte mari si colorate in fel de fel de culori”, ne-a declarat Aurelia Badale.

Presedinta asociatiei este de parere ca majoritatea turistilor straini care vin in Bucovina vor sa se plimbe in aer liber si sa urmeze traseele turistice existente. „Problema este ca, de exemplu, la noi la Vama viceprimarul si-a amplasat stana chiar pe traseul care traverseaza varful Barbusca. Turistii se sperie cand trec prin zona deoarece cainii de la stana sunt agresivi”, a spus Aurelia Badale. Cat priveste stanile care sunt incluse in programele turistice ale pensiunilor, Aurelia Badale a declarat ca sunt destule si ca nu mai prezinta interes: „Anul acesta insa nu am avut cerinte din partea turistilor ca sa mearga la stana. Anul trecut faceam excursii la stana in fiecare miercuri”.

Ghidul turistic al Imparatului Japoniei: „Turismul in Bucovina se face cu matul”

Presedinta asociatiei a explicat ca majoritatea structurilor de cazare din Vama au si cate o mica ferma, care asigura o parte dintre alimentele pentru turisti: „Incercam sa evitam marile magazine. In general gatim bucate traditionale. De exemplu eu le-m gatit turistilor pe care ii am cazati la pensiune ardei cu smantana, mamaliga cu cartofi, chisleag, lapte acru, salata de vinete”. Totusi, a recunoscut ca, pe de alta parte, lucrurile s-au mai schimbat din punct de vedere culinar in multe dintre pensiunile din judet. Asa se explica faptul ca in meniurile structurilor de cazare se gasesc preparate culinare netraditionale cum ar fi fructe de mare sau cordon bleu, insa neajunsul poate fi explicat: „Eu le aduc turistilor dimineata lapte de vaca si unii dintre ei spun ca este prea gras si-mi cer lapte degresat. Si in acest caz clientela dicteaza”.

Indiferent daca este autentica sau nu, oferta culinara a Bucovinei nu este de ajuns pentru a atrage turistii. Doru Octavian Popovici, fost agent de turism inainte de 1989, care a fost printre altele ghid turistic si translator pentru Imparatul Japoniei, Akihito, Regele Spaniei, Juan Carlos si fostul pPrimar al Parisului, George Marchais, este de parere ca bucatele traditionale bucovinene nu pot sa atraga un numar mare de turisti: „In Bucovina turismul se face cu matul. Oferta turistica este pentru mat si nu pentru suflet. Operatorii cred ca daca le servesc turistilor lapte cu taitei ii dau pe spate, ca nu au mai vazut turistii asa ceva. Gresit!”.

Strategia turistica se schimba odata la patru ani

Problemele turismului din Bucovina nu se rezuma doar la minciuni, lipsa de viziune a primarilor si setea de bani a operatorilor de turism. O alta problema consta in lipsa de continuitate a strategiilor turistice. Odata la patru ani in judetul Suceava nu se schimba doar conducerea administrativa, ci si strategia turistica. Daca fostul presedinte al Consiliului Judetean, Gheorghe Flutur, era de parere ca turismul din Bucovina trebuie dezvoltat cu ajutorul traditiilor, a muzicii, costumelor si mancarurilor traditionale, noul ocupant al functiei Catalin Nechifor vrea sa faca un Safari Park in comuna Paltinoasa. „Este absurd sa faci un Safari Park in Bucovina. Nu acestea sunt adevaratele probleme ale turismului. Nu ne lipseste un Safari Park in Bucovina. O adevarata problema ar fi faptul ca noua, Primaria Vama ne cere 2 la suta din incasari. Daca platim aceasta taxa falimentam”, sustine presedinta Asociatiei de Turism

Turismul din Bucovina, infloritor doar in statistici

Cu toate ca lista neajunsurilor este extrem de lunga, statisticile sunt imbucuratoare. Potrivit fostului presedinte al Consiliului Judetean Suceava,  Gheorghe Flutur, de Paste in Bucovina au fost cazati peste 20.000 de turisti, in conditiile in care in judet sunt mai putin de 10.000 de locuri de cazare.

Doru Octavin Popovici este de parere ca, de fapt, in Bucovina nimeni nu are nicio strategie de dezvoltare locala: „Noi ne adresam strainilor ca pentru romani. Le povestim de Stefan cel Mare, le aratam niste fresce facute din  plante si le explicam ca plantele respective au disparut. Le aratam niste sfinti de care ei nu au auzit. In ce priveste infrastructura, pana la drumurile impracticabile, nu avem veceuri in apropierea obiectivelor turistice”.

Kitschul bate traditia

Aceeasi situatie se regaseste si in judetul Neamt. Foarte multi si-au deschis o pensiune in zone pitoresti, cu gandul de a atrage turisti si de a face bani. Desi numarul pensiunilor este destul de mare, putin sunt cei care practica cu adevarat agroturismul. Cladiri zugravite in culori tipatoare, cu gresie pe fatada, camere lipsite de gust, nu au nimic in comun cu autenticitatea care paleste in fata constructiilor de beton. Vinovate sunt administratiile locale care au autorizat constructii de acest gen. Comunitatile locale ar trebui sa impune niste masuri, constructiile sa fie traditionale, nu din beton. Proprietarii unor pensiuni ofera agroturism sub forma de kitsch, in mijlocul naturii. Despre mancaruri traditionale nu se poate vorbi in prea multe cazuri, de cele mai multe ori acestea se reduc doar la sarmalute si mamaliguta. „Aici apar doua aspecte. Sunt pensiuni care asigura numai cazarea si ferme agroturistice care asigura si masa traditionala. Oferta este mare, pentru ca foarte multi si-au construit pensiuni cu bani pe proiecte SAPARD. Necazul este ca nu toate sunt  membre ANTREC si practica turismul individual, nu se stie daca sunt la limita, daca practica un turism legal. Unii practica ceva intre turismul clasic si agroturism. Ei nu pot spune ca fac agroturism, ci doar ca sunt intr-o zona naturala pitoreasca, dar nu garanteaza spre exemplu, mancarea traditionala. De asemenea, preturile la negru constituie un impact negativ asupra pentru membrii ANTREC. Dar noi speram, ca prin mijloacele pe care le avem la indemana, sa convingem turistii sa aleaga pensiunile din retelele organizate, care garanteaza calitatea serviciilor si masuri de siguranta. Trebuie cautate pensiunile unde proprietarii locuiesc acolo, au gospodaria lor. Turistii le cauta pentru mancarea traditionala, amabilitate si ospitalitate. Este o parte a turismului pe care nu o gasim peste tot, ospitalitatea romaneasca face parte din turismul pe care il vindem”, a spus Misu Chiruc, presedintele ANTREC Neamt.

Sunt turisti interesati de asezarile rurale, schituri, paduri, frumuseti de care judetul nu duce lipsa. Din pacate, odata ajunsi in natura, oamenii nu mai gasesc ceea ce cauta. Pe langa faptul ca nu au parte de acel aspect original, vechi, flori la fereastra, apa rece din fantana, turistii nu au prea multe posibilitati de a-si petrece timpul liber intr-un mod cat mai placut. Ei vor traditie, originalitate insa, din pacate, satenii, din dorinta de a arata ca au bani, au uitat de obiceiuri.

Din acest motiv, reprezentantii ANTREC Neamt incearca sa-i invete pe oameni ce inseamna cu adevarat o pensiune ecologica. ANTREC are in implementare un proiect in cinci comune din judet. „Organizam simpozioane de prezentare a unor solutii de realizare a unor pensiuni ecologice, care sa nu fie construite din beton ci din chirpici, cu lut pe jos si toale traditionale. Trebuie sa-i invatam pe oameni ca, daca fac o astfel de casa nu inseamna ca esti sarac. Turistii cauta traditionalul, vor sa stea in natura. Pe aceasta idee s-a mers si in implementarea acestui proiect”, a explicat Misu Chiruc.

De multe ori, cei care au pensiuni, pun casa la dispozitia turistilor si ii lasa sa se descurce cum pot. Nu le ofera produse traditionale, pentru ca sunt prea ocupati sa-si castige traiul de zi cu zi, iar cei cativa turisti care le calca pragul nu le asigura o sursa de venit considerabila. Din pacate, acesta nu se poate numi agroturism. Pentru ca judetul Neamt sa devina un obiectiv de itinerar turistic si nu numai un culoar de trecere de la o zona la alta, ANTREC desfasoara mai multe proiecte menite sa ofere turistilor ceea ce isi doresc.

In opinia unora, agroturismul  ar trebui sa reaminteasca de celebrele „vacante la tara”, de pe vremea comunismului. Agroturismul nu inseamna doar cazarea intr-un anumit loc, ci si derularea unor programe, desfasurarea unor activitati agricole, practicarea unor ocupatii traditionale. De asemenea, foarte importanta este asigurarea modului de petrecere a timpului liber, pentru ca turistul sa nu se plictiseasca.

Oana Slemco, Ingrid Ciofoaia

 

„Proprietarii de pensiuni degeaba asteapta turisti, daca nu au un plan de marketing,. Noi avem in derulare un proiect intitulat ProMoVal, ce consta in promovarea zonelor din Neamt. In cadrul acestui proiect sunt organizateFestivalul Hanurilor pentru a pune in valoare ideea de han,dar si un festival de poveste pentru copii la Humulesti, cu activitati care sa atraga turistii” — Misu Chiruc,presedintele ANTREC Neamt

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here