Revolutia verde: eco-activismul a responsabilizat Bulgaria

0
44
Revolutia verde: eco-activismul a responsabilizat Bulgaria

In dupa amiaza de 13 iulie 2012 cam o mie de oameni s-au adunat la Podul Vulturilor, o intersectie aglomerata din capitala Bulgariei, blocand traficul.

“Ne cerem scuze pentru neplaceri, dar incercam sa salvam ce a mai ramas din Bulgaria” se putea citi pe una din pancartele demonstrantilor. Un grup de tineri, barbati si femei, sedeau pe carosabil, in timp ce altii cantau, dansau sau mergeau pe biciclete in zgomotul claxoanelor masinilor si autobuzelor. “Vrem natura, nu beton” scandau ei.

Acest flash-mob a fost organizat in aceeasi zi si pe Facebook in semn de protest fata de decizia Adunarii Nationale de a modifica legea padurilor. Legea amendata ar fi eliminat limitele in cazul anumitor taieri si ar fi permis expansiunea statiunilor de ski in padurile aflate in proprietatea statului.

Politia a arestat cativa oameni, dar efortul de a stavili adunarea s-a dovedit a fi inutil. In ziua urmatoare numarul protestatarilor s-a dublat.

Boyko Borisov, primul ministru al Bulgariei, a ramas ferm pe pozitii insistand ca nimic nu poate opri investitia in turismul de iarna. In cea mai mare parte, presa favorabila guvernului a expediat problema numindu-i pe protestatari “ecologisti”.

In cea de-a treia zi la Podul Vulturilor se adunasera 8000 de oameni. “Nu suntem ecologisti, suntem cetateni” scria pe noile pancarte.

Legea a fost revizuita in concordanta cu cererile protestatarilor si ratificata in mod oficial la inceputul lui august, ceea ce a reprezentat o semnificativa victorie pentru cetatenii bulgari cu constiinta ecologica – si nu a fost prima victorie.

In ultimii anii, miscarile civice impotriva amenintarilor de mediu au proliferat in tara.

Unele s-au opus construirii excesive pe litoralul Marii Negre. Altele au luptat impotriva cultivarii organismelor modificate genetic sau au protestat fata de extinderea minelor de aur sau de extragerea gazelor naturale prin procedeul numit fracturare hidraulica.

Impreuna s-au dovedit a fi un antidot eficient in fata apatiei politice larg-raspandite, si au contribuit la responsabilizarea institutiilor in fata presiunii publice.

“Exista o bresa in sistem” spune Vasil Garnizov, profesor de antropolgie asociat la New Bulgarian University, care a studiat miscarile ecologiste.

“Ramane de vazut daca este permanent sau daca va reusi sa reconfigureze situatia” spune el. Garnizov, fost ministru adjunct al devoltarii regionale si lucrarilor publice, este de parere ca noul activism i-a incurajat pe bulgari sa se intrebe cine le conduce tara.

“S-a pus cea mai importanta intrebare – cine ia deciziile: cetatenii sau oligarhii? ”

Pentru multi observatori si participanti, miscarea ecologica a renascut sperantele pierdute intr-o puternica societate civila in Bulgaria, unul dintre cele mai sarace state ale Uniunii Europene.

Exista un contrast puternic cu ceea ce se petrecea imediat dupa caderea comunismului. In timpul asa numitei perioade de “tranzitie”, bunurile publice erau jefuite de elita politica si de afaceri. Drept rezultat, multi cetateni au abandonat orice participare civica, dezamagiti de procesele democratice.

“Miscarea ecologista a reusit pentru prima oara sa scoata oamenii in strada cu un oarecare efect” spune Borislav Sandov, co-presedinte al Verzilor, un partid tanar implicat in recentele campanii din Bulgaria.

„Miscarea ecologista a devenit un element esential in lupta pentru democratie”.

 

Scut verde

Politicile de mediu au radacini unice in aceasta tara mica din Balcani. Societatea Independenta Eco-Glasnost, o organizatie ecologica infiintata in primavara lui 1989, este cea care s-a transformat in prima miscare dizidenta care s-a opus deschis Partidului Comunist.

In acelasi an Eco-Glasnost a organizat la Sofia primul miting impotriva regimului si a depus o petitie in favoarea deschiderii si transparentei in ceea ce priveste problemele de mediu. Pe langa preocuparile ecologice, pledau pentru reforme sociale, democratie si drepturile omului.

“Inainte de toate Eco-Glasnost a fost o organizatie dizidenta. Am realizat multe in ceea ce priveste mediul, dar ecologia a fost si un scut, in sensul pozitiv al cuvantului, din spatele caruia am protestat impotriva totalitarismului” isi aminteste Alexander Karakachanov, unul dintre liderii miscarii.

“Eco-Glasnot a prima dintre organizatiile dizidente care a eliberat mintea oamenilor si le-a aratat ca schimbarea se apropie”.

Miscarea s-a bucurat de o popularitate imensa in Bulgaria in timpul schimbarilor din 1989. Ulterior, a fost asociata cu reformele democratice si lupta pentru transparenta. Eco-Glasnost a devenit membra a Uniunii Fortelor Democratice, o organizatie care a reprezentat un actor politic major timp de mai bine de un deceniu.

Totusi, in ciuda succesului initial, factiuni aflate in conflict au dus la dezintegrarea organizatiei care si-a pierdut importanta politica si sustinerea populara. Odata cu inrautatirea situatiei economice si cu confiscarea dezbaterii publice de catre disputele ideologice dintre “comunisti” si “democrati”, prima recolta de miscari ecologiste a Bulgariei a dat roade.

‘Copii ai tranzitiei’

Perioada de dupa 1989 – “tranzitia” de la communism la capitalism – nu a fost blanda cu natura Bulgariei.

In mod ironic, prabusirea economica a tarii a permis initial regenerarea unor habitaturi naturale. Pe masura ce industria grea–pana atunci dependenta de resursele ieftine si de pietele de desfacere ale Uniunii Sovietice – inceta sa functioneze, flora si fauna si-au revenit. Curand insa, liberalizarea pietii a avut un efect contrar.

Boom-ul imobiliar si constructiie din perioada care a precedat aderarea Bulgariei la UE au dus la devastarea multor zone protejate aflate de-a lungul plajei, pe litoralul Marii Negre si in munti.

Paduri seculare de pini din Muntii Pirin, un sit aflat in Patrimoniul Mondial UNESCO, au fost distruse pentru a transforma pitorescul sat Bansko intr-o mega statiune de ski. O investigatie ulterioara a dovedit ca statiunea s-a extins ilegal cu mai mult de 50% decat fusese initial aprobat.

Bulgaria este marcata de coruptie avand – potrivit estimarilor – un sector “gri” ce reprezinta o treime din economie, cel mai mare de acest fel din UE. Bulgaria este si tara cea mai investigata pentru utilizarea abuziva a fondurilor europene, dupa cum declara OLAF, Biroul European anti-frauda. Dezvoltarea necontrolata si adesea ilegala a pus amprenta coruptiei si asupra naturii.

Studii realizate de Fundatia Bulgara pentru Biodiversitate indica faptul ca in perioada 2002-2007, tara si-a pierdut biodiversitatea si peisajul natural mai mult decat in precedentii douazeci de ani.

Ca raspuns la escaladarea distrugerii naturii , au aparut miscari ecologiste, adesea considerate in Bulgaria drept ultima resursa la care pot recurge cetatenii. Pentru Natura – o coalitie puternica ce reuneste 21 de organizatii neguvernamentale si civice, infiintata in 2007 – a dat nastere unei serii de campanii, dintre care multe sau dovedit pline de success.

“Era dificil ca o singura organizatie sa abordeze cele mai dificile cazuri. La un moment dat am realizat ca trebuie sa cooperam ca sa putem avea success”, spune Konstantin Ivanov, director de comunicare si marketing al filialei bulgare WWF, membra a coalitiei.

“Ecologia este cea mai nimerita sa uneasca oamenii, indiferent de opinii politice sau alte convingeri”

In 2009, de exemplu, o alianta eterogena reunind ecologisti, creacatori de albine, bucatari si organizatii de parinti au luptat impotriva incercarilor guvernului si lobby-ului corporatist de a introduce organisme modificate genetic. Eforturile lor s-au concretizat intr-o lege foarte restrictiva care practic interzice culturile modificate genetic in tara.

Miscarea ecologista a extins reteaua de zone protejate a Uniunii Europene, Natura 2000, care include acum 34% din teritoriul Bulgariei, fata de 5% cat prevedea propunerea initiala a guvernului.

Poate cel mai mare success a fost inregistrat in acest an in ianuarie, cand campanile de pe Facebook au adunat mii de oameni pe strazile Sofiei si in alte 15 orase pentru a protesta fata de controversata practica a fracturarii hidraulice, in explorarea si extragerea gazelor de sist.

Adunarea Nationala a raspuns prin impunerea unui moratoriu cu privire la fracturarea hidraulica, singurul demers de acest gen din Europa de est.

“Nu au fost doar proteste, ci campanii complexe care implicau diverse mijloace, inclusiv publicitate prin media si actiune in justitie” spune Svilen Ovcharov, avocat care a jucat un rol central in confruntarile juridice legate de mediu. Acestea s-au dovedit a fi un element esential, chiar daca mai putin vizibil, care a completat in mod hotarator actiunile de strada.

“In afara de miscarea ecologista, nu am vazut pe nimeni in Bulgaria sa foloseasca cu atata usurinta instrumentele actiunii civice” spune el.

Unii analisti au numit fenomenul “societatea civila ecologista” si “noua revolta bulgara“ facand o paralela cu primavara araba si miscarile Occupy din Europa de vest si Statele Unite.

“Astazi batalia pentru pietele orasului nu se da in padure, dimpotriva in pietele orasului se lupta pentru paduri” scria studentul Georgi Deianov, intr-un eseu multimediatizat care a devenit manifestul neoficial al celor care protestau pe Podul Vulturilor din Sofia impotriva legii padurilor.

“Suntem impotriva oligarhilor care raman in afara legii si monopolizeaza toate sferele vietii economice, politice si publice” a continuat el. “Suntem copiii tranzitiei“.

Amploarea miscarii ecologiste bulgare a crescut incluzand in cea mai mare masura tineri din clasa de mijloc, avand cunostinte tehnice. In acelasi timp, a crescut impactul ei asupra deciziilor guvernului.

Capital, influentul saptamanal bulgar, a publicat un articol de patru pagini despre evenimentele de la Podul Vulturilor, intitulat “O bresa in Matrix”. Un studiu al Institutului de Studii Sociale si Marketing arata ca 65% dintre bulgari ii sustineau pe protestatari.

Legea mediului ‘prea stricta’

Fireste, nu toata lumea e mutumita. Critici sustin ca atentia prea mare acordata mediului incetineste economia Bulgariei, mai ales in regiunile sarace. Ei pretind ca reglementarea excesiva afecteaza afacerile si investitiile, ducand la cresterea somajului.

“In zona montana este o adevarata catastrofa demografica si economica ” spune Filip Tzanov, om de afaceri si presedinte al asociatiei Natura pentru Oameni si Regiuni, care promoveaza sustinut skiul si spune ca reprezinta interesele comunitatilor regionale.

“Reglementarile de mediu sunt mult prea stricte in Bulgaria si reprezinta o povara pentru oameni de afaceri si investitori”.

Dupa evenimentele de la Podul Vulturilor, asociatia lui Tzanov a decis sa organizeze un contra-protest in apararea dezvoltarii regionale, aducand cu autobuzul sute de locuitori din micile localitati din regiunea montana din jurul Sofiei. Muti dintre ei – persoane in varsta si sarace, isi duceau singuri pancartele pe care scria “Locuri de munca, afaceri si investitii nu sunt cuvinte urate”; “Dati unda verde turismului”, “Nu cedati in fata racketilor ecologisti”.

Contra-protestului din din Sofia i-a lipsit probabil spontaneitatea evenimentelor ecologiste, dar „a pus o problema importanta: cei mai multi bulgari se zbat inca in saracie si vad ecologia – pe buna dreptate sau nu – ca pe inca un obstacol in calea revenirii lor economice.

“Exista o distanta uriasa intre aceste doua culturi” spune Garnizov, profesor de antropologie asociat.

“Administratia bulgara mai are multe de facut pana va avea capacitatea de a controla conflictul dintre imperativul absolut al protectiei mediului si cel al dezvoltarii economice”.

Exista insa semne ca miscarea ecologista a inceput sa stearga vechile granite sociale si geografice. In oraselul Krumovgrad, in Muntii Rodopi, cei mai multi locuitori s-au pronuntat impotriva propunerii unei companii canadiene de a deschide o mina de aur in apropiere.

La Varna, statiune de pe litoralul Marii Negre marcata de scandaluri de coruptie, in luna iulie s-au organizat mitinguri, in semn de protest fata de planurile de a ridica constructii private pe teritoriul celui mai mare parc public. Protestatarii s-au inspirat din succesul demonstratiilor similare de la Sofia. Ca urmare a cresterii presiunii publice, consiliul municipal a retras autorizatiile de constructie.

Potrivit Radosvetei Krastanova, experta in miscari ecologiste, atentia fata de mediu releva continua dorinta a bulgarilor de a avea spatii comunitare si comunale in general, atat in salbaticie, cat si in zona urbana – spatii care aproape au disparut in ultimii 20 de ani.

“Cu certitudine, evenimentele recente au creat un fel de comunitate”, spune ea. “Nu stiu cum sa le spun exact: poate comunitati ecologiste, in cel mai larg sens al cuvantului. Oameni care impartasesc o viziune comuna si valori comune. ”

Partid’ este un cuvant urat

In ciuda popularitatii si a succesului miscarilor ecologiste din Bulgaria, pana acum entuziasmul nu a reusit sa se transforme in voturi in campania electorala pentru alegerile generale si locale.

Dezamagirea provocata de politica electorala, pe care bulgarii o considera corupta, i-a descurajat pe multi alegatori, in special pe cei tineri.

“Atitudinea de respingere a partidelor politice si a politicii in general este coplesitoare”, spune Toma Belev, inginer forestier, probabil cea mai cunoscuta figura din miscarea ecologista bulgara.

Fireste, criza legitimitatii politice este comuna intregii Europe, dar este acuta in Bulgaria, unde situatia este deosebit de grava. Potrivit unui Eurobarometru, doar 17% din bulgari au incredere in institutiile parlamentare, in timp ce media europeana se ridica la 28%.

Acesta este unul din motivele pentru care partidele politice au fost practic absente de la mitingurile electorale, iar orice aluzie la vreo campanie politica a fost intampinata cu ostilitate de participanti.

“Indiferenta fata de politica este o problema serioasa si oamenilor nu le place sa fie asociati cu partidele politice”, spune Petar Kardjilov, care pregateste o teza de doctorat in comunicatii de criza si este un participant activ la mitingurile ecologiste.

Aceasta profunda neincredere in politica reprezinta o problema pentru noile partide reformiste, care spera sa atraga tinerii votanti. Verzii, partid ecologist fondat in 2007, este foarte activ in sfera publica, aducand idei si politici noi cu privire la protectia mediului, agricultura sustenabila, energia alternativa, eco-turism sau drepturile persoanelor LGBT.

Cu toate acestea, la alegerile parlamentare din 2009 au obtinut doar 0.52% din voturi. “Problema este ca, in Bulgaria, ‘partid’ este un cuvant urat. Intelegem asta si adesea incercam sa ascundem rolul nostru in campanii ca sa nu ii indepartam pe cei carora nu le plac partidele politice”, spune Borislav Sandov, co-presedinte al Verzilor.

Cu toate acestea, Sandov crede cu fermitate in necesitatea reprezentarii politice. In opinia sa, grupurile independente ale societatii civile si partidele politice ar putea coopera pentru promovarea reformelor, lucrand atat din afara cat si dinauntrul sistemului.

“Verzii nu reprezinta decat inca un instrument al miscarii ecologiste, o moda-litate de a garanta un impact politic mai mare si a de a prezenta o agenda unificata” explica el. Totusi, unii se tem ca orice asociere directa cu politica va murdari idealul cetatenilor, odata ce negocierea si compromisul politic ar deveni inevitabile.

Cateva partide ecologiste isi disputa dreptul la un numar redus de voturi ceea ce nu le ajuta cu nimic in incercarea de a castiga increderea publica. Si in timp ce miscarea ecologista are success, ecologismul politic e in declin.

“O problema serioasa pentru partidele ecologiste este faptul ca munca lor cere timp, se bazeaza pe un efect cumulativ care s-ar putea simti in 20 sau 50 de ani”, spune Radosveta Krastanova, specialist in ecologie.

“Dar logica politica functioneaza invers: este nevoie sa oferi un rezultat imediat, acum. Ecologia nu functioneaza dupa logica politicii”.

Daca partidele ecologiste vor reusi sau nu sa atraga noi adepti in Bulgaria, ramane de vazut. Ecologismul a avut deja un efect vizibil asupra discursului politic din aceasta tara. Intelegand forta opiniei publice, cateva partide au trecut la adoptarea unei agende ‘mai verzi’ pentru a atrage alegatori.

Cel mai important este faptul ca o noua generatie de bulgari pare a-si fi gasit o voce dupa ani de prabusire sociala si pierderea valorilor comune, ceea ce le-a permis celor puternici sa actioneze dezechilibrat, fara a fi controlati de nimeni.

“Lupta pentru aer, apa si paduri s-a dovedit a fi singura forma de solidaritate viabila,” spune Vasil Garnizov. “Toate celelalte forme de solidaritate – sociala si nationala – par a fi esuat”.

Acest articol a fost realizat in cadrul proiectului Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, initiat de Robert Bosch Stiftung si ERSTE Foundation, in cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here