Filiera americana pentru padurile din Vrancea
Filiera americana pentru padurile din Vrancea

Firma la care detine actiuni celebra universitate americana Harvard a cumparat nu mai putin de 35.000 de hectare de paduri in Romania, din care cea mai mare parte in Vrancea, unde detine si un Ocol Silvic privat u Harvard University nu mizeaza insa pe pe cistiguri imediate u “cind te uiti la profitabilitatea padurii, te uiti la randamentul adus in zeci de ani”, declara suedezul Sven Rutgersson, directorul de la Scolopax Focsani, firma controlata de universitatea din SUA u totusi, acesta este nemultumit de modul in care decurg afacerile in tara noastra declarind ca “Romania este o alta planeta” u ziarul nostru va spune de ce cumpara strainii paduri la noi dar si topul celor mai mari proprietari de paduri din judet, pe categorii de proprietari

In timp ce multi afaceristi locali au facut averi uriase din exploatarea padurilor din judet, pentru universitatea americana Harvad, care detine printr-un intermediar 13.470 hectare de fond forestier, lucrurile nu stau deloc asa. Harvard University detine compania de administrare Harvad Management Company, actionarul majoritar al fondului Phemus Corporation, care detine firma Scolopax SRL Focsani. Societatea are 35.800 de hectare de padure, din care cea mai mare parte se afla in Vrancea, respectiv 13.470 hectare. Aceasta suprafata face din firma controlata de prestigioasa universitate americana cel mai mare proprietar privat de paduri din judet dintre agentii economici, dar si la nivel national. De asemenea, pe linga suprafetele forestiere, universitatea mai detine si peste 2.000 de hectare de teren arabil, dar si o fabrica de prelucare a lemnului la Calarasi. Din punct de vedere financiar lucrurile nu au mers deloc bine pentru Scolopax, asa cum arata datele Ministerului Finantelor.
Din 2005, anul infiintarii, pina in prezent firma a adunat pierderi de 53,3 milioane de lei, adica aproape 13 milioane euro. Cel mai “pagubos” an pentru investitie a fost 2008, atunci cind pierderile au depasit 28 milioane lei, dupa care anul urmator au scazut la 5,5 milioane lei. Potrivit datelor publicate in anul 2009, Scolopax are active in valoare de 409 milioane lei, dar si datorii in avans de nu mai putin de 297 milioane lei. Reprezentantii firmei spun insa ca este normal sa se inregistreze pierderi, intrucit valorificarea masei lemnoase a inceput abia in urma cu un an, iar trecerea pe profit se va produce abia peste trei ani. Investitorii au decis sa infiinteze un ocol silvic privat la Focsani, Oriolus, pe strada Cotesti, pentru a avea grija de padurile detinute de Scolopax.

Padurea aduce profit pe termen lung

Afacerile Harvard University in domeniul forestier pleaca de la o povata romaneasca si anume “nu omori vaca buna de muls”. Acest indemn se traduce in viziunea americanilor intr-o administrare a padurii facuta in asa fel incit in paralel cu valorificarea masei lemnoase sa aiba loc regenerarea si intinerirea acesteia. Astfel, anual Scolopax poate obtine un profit insemnat, chiar daca suma investita initial ar putea fi recuperata chiar si peste 100 de ani. Pentru universitatea din SUA nu exista riscul sa iasa in pierdere din tara noastra intrucit daca se decide sa-si vinda padurile va obtine cel putin pretul platit. Pierderile din primul an de valorificare a lemnului sint cauzate de faptul ca Scolopax incearca sa realizeze o infrastructura rutiera pentru zonele greu accesibile, dar si pentru ca se cheltuieste mai mult decit se incaseaza pentru unele paduri care nu au fost ingrijite cum trebuie. Radu Melu, managerul forestier al Scolopax, spune ca in cazul padurilor nu se poate vorbi de amortizarea investitiei, ca in alte afaceri. “In cazul unui autoturism i se face un calcul de rezistenta si, daca se stie ca in 30 de ani nu mai functioneaza, atunci se face un plan pentru ca in 10 ani sa se amortizeze investitiile si dupa aceea sa se obtina profit. In domeniul forestier nu se intimpla acest lucru pentru ca padurea nu imbatrineste niciodata daca este gospodarita potrivit normelor silvice”, a declarat Radu Melu. Acesta spune ca investitiile Harvard University se bazeaza pe faptul ca suprafata de padure la nivel mondial este in scadere, in timp ce cererea creste. Managerul forestier spune ca “societatea are in vedere comasarea suprafetelor mici, pentru o gospodarire mai buna a acestora”. Lemnul rezultat din padurile Vrancei i-a drumul fabricii de la Calarasi, unde este fabricat un tip de placaj care este trimis altor fabrici din strainatate. In acest moment, pe piata exista o mare cerere pentru lemn de rasinoase din partea Japoniei, tara aflata in plin proces de reconstructie, o oportunitate si pentru proprietarii de paduri din tara noastra.

“Pe ce planeta sint acum?”

Reprezentantii marilor cumparatori de paduri din strainatate par sa inceapa sa regrete investitiile facute. Suedezul Sven Rutgersson, directorul Scolopax SRL, a declarat intr-un interviu pentru Money Expres ca in tara noastra sint numeroase piedici in calea activitatii lor. “Cind vii aici te lovesti de niste lucruri care te fac sa te intrebi “pe ce planeta sunt acum?”, a declarat Sven Rutgersson. Romania este interesanta pentru investitorii straini din cauza pretului redus al padurilor, a afirmat Sven Rutgersson, precum si a suprafetelor mari scoase la vinzare. In timp ce in tara noastra pretul mediu al unui hectar de padure este de 2.500 – 3.000 de euro, in tarile nordice ajunge si la 10.000 de euro. Din acest motiv, universitatea Harvard nu a achizitionat paduri decit in Romania si Letonia. “Economia padurilor este foarte sofisticata. Cind te uiti la profitabilitate, nu te uiti la randamentul adus intr-un an, ci la zeci de ani, poate chiar 100 de ani”, a declarat Sven Rutgersson. Sudezul, in virsta de 63 de ani lucreaza in domeniu din 1975 si face parte dintr-o familie cu o traditie de cinci generatii in industria forestiera. Sven Rutgersson a lucrat in multe tari de-a lungul carierei sale, printre care Suedia, Germania, Rusia sau Letonia. Directorul Scolopax se afla in Romania din primavara anului trecut si va ramine pina anul viitor, cind i se va incheia mandatul. “Cel mai important obiectiv este sa cresc valoarea padurii”, a mai declarat Rutgersson pentru Money Express. In acest moment, investitorii straini detin 85.000 de hectare de padure in Romania, care reprezinta 1,5% din sufrata totala, de 6,3 milioane hectare.
Deoarece sint nemultumiti de legislatia romaneasca, citiva dintre acestia au format asociatia Proforest, prin care vor sa provoace schimbarea reglementarilor in domeniul silvic. Cea mai mare problema este aceea ca legislatia este facuta atunci cind toata padurea era in proprietatea statului, in timp ce acum doua treimi apartine mediului privat. Deocamdata este destul de devreme pentru a spune daca investitiile strainilor sint sau nu un succes, deoarece suprafete mari de paduri au putut fi cumparate abia dupa anul 2005, atunci cind cea mai mare parte a acestora au fost retrocedate persoanelor care le-au revendicat. (Mihai BOICU)

Topul celor mai mari proprietari de paduri din Vrancea:
Primarii:
– Vintileasca – 517 ha; Jita – 512 ha; Vizantea Livezi – 242 ha; Fitionesti – 241 ha; Cimpuri- 168 ha; Poiana Cristei – 113 ha.
Obsti:
– Tulnici – 14.180 ha; Nereju – 4.524 ha; Paulesti – 3.838 ha; Poiana – 3.340 ha; Negrilesti – 3.227 ha; Nistoresti – 2.811 ha; Viisoara – 2.702 ha; Naruja – 2.673 ha; Haulisca – 2.653 ha; Voloscani – 2.550 ha.
Unitati de invatamint si cult:
– Schitul Valea Neagra- 725 ha.
Persoane juridice:
– Scolopax SRL – 13.470 ha; Midgard SRL – 1.290 ha; Scala SRL – 798 ha.
Persoane fizice:
– Stan Catalin – 1.325 ha; Ghyca Maria si Olrleanu M. – 1.324 ha; Scinteianu Gilda – 945 ha; Apostoleanu Tatiana si Gussi Gheorghe – 761 ha; Girboiu Constantin – 730 ha; Buttu Nicolae – 610 ha; Buttu Dimitrie – 506 ha; Radulescu Maria – 390 ha; Buttu Alexe – 208 ha si Buttu Ana – 200 ha.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here