In contextul consultarilor cu publicul, Greenpeace a transmis comentarii referitoare la raportul de impact asupra mediului pentru extinderea carierei de lignit Rosia, din Gorj. Organizatia avertizeaza autorii raportului si titularul de proiect ca impactul extinderii carierei de lignit nu a fost analizat corespunzator, semnaland aspecte legate de regimul suprafetelor impadurite, evaluarea deficitara a impactului asupra climei, probleme legate de exproprieri, dotarea utilajelor de extractie pentru reducerea poluarii cu pulberi si altele.
Complexul Energetic Oltenia (CEO) intentioneaza sa extinda zece perimetre miniere, iar in perioada curenta au loc consultari si dezbateri publice pe acest subiect, informeaza Greenpeace. Carierele de lignit din bazinul Rovinari, Gorj, urmeaza sa se extinda pe suprafete ce insumeaza 3984,77 hectare de teren, dintre care 1340,2 hectare reprezinta suprafete impadurite.
Pe 19 august, a avut loc, la sediul Primariei Farcasesti, dezbaterea publica aferenta extinderii carierei Rosia, de langa orasul Rovinari. „Vrem sa ne asiguram ca informatia care ajunge la localnici si la publicul general este cat mai completa. Consideram ca populatia locala si mediul natural sunt prioritare oricaror activitati extractive”,declara Ionut Cepraga, coordonator de campanii in cadrul Greenpeace Romania.
Greenpeace a semnalat o serie de probleme de mediu, de sanatate si de ordin social, prezente in raport. Prima ar fi clarificarea regimului de ocupare a suprafetelor impadurite. „Ca ordin de marime, cele 235,69 de hectare propuse pentru despadurire reprezinta echivalentul a aproximativ 470 de terenuri de fotbal”, arata Greenpeace, care sustine ca lipseste o evaluare reala a impactului asupra climei. „Omiterea problemelor aferente exproprierilor in regim de cauza de interes public. Raportul mentioneaza doar intentia unor asemenea proceduri, fara a prezenta publicului implicatiile acestora”, este o alta problema semnalata.
Greenpeace sustine ca extractia lignitului este o falsa cauza de utilitate publica si ca legislatia aferenta incalca dreptul de proprietate al cetateanului in favoarea unei companii. Organizatia ofera exemplul situatiei din Cehia, tara al carei mix energetic cuprinde mult mai mult carbune decat cel al Romaniei, dar unde cetatenii sunt protejati prin lege de exproprierile pentru extinderea carierelor de catre companii precum CEO.
Greenpeace vorbeste si despre necesitatea incapsularii utilajelor generatoare de praf (ex. benzi transportoare) precum si a depozitelor de carbune, pentru reducerea poluarii cu pulberi in suspensie. „La doar cateva zeci de metri de Scoala Gimnaziala nr. 1 din Rovinari se afla un depozit de carbune in aer liber, de 800 m lungime, in care excaveaza un utilaj rotor gigantic, afectand calitatea aerului din oras”, arata ecologistii.
Pulberile in suspensie sau praful ridicat de utilaje si benzi transportoare influenteaza negativ atat sanatatea locuitorilor din zona de extractie, dar si din imprejurimi, pe o raza de zeci de kilometri. Greenpeace sustine ca efectele activitatii de extractie asupra sanatatii umane trebuie cumulate cu cele aferente arderii carbunelui in termocentrale, nu considerate separat.
