Groenlanda se topeste cu viteza cascadei Niagara

23 Apr 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Articol de: Radu

Lacurile de la suprafata Groenlandei se scurg prin stratul de gheata, gros de un kilometru, iar suvoiul lor are debitul mai mare decat cel al cascadei Niagara.
Preocuparea creste odata cu incalzirea globala, deoarece topirea se va accentua si va avea efecte catastrofale asupra stratului de gheata. La baza sa se va infiltra apa, care lubrifiaza roca, ceea ce va produce o alunecare a intregului ghetar in ocean. Dar un nou studiu sugereaza ca efectul topirii ghetarilor nu este asa acut pe cat se credea.
In lunile de vara, gheata de la suprafata Groenlandei se topeste, iar apa astfel rezultata este impinsa spre straturile superioare formand numeroase lacuri lungi de cativa kilometri. Cercetatorii au stiut ca aceste lacuri isi croiesc repede loc prin stratul de gheata dar nu au stiut cum se scurg si nici cu ce viteza.

Faramitarea ghetii

Sarah Das de la Woods Hole Oceanographic Institution din SUA si colegii ei si-au stabilit baza de cercetare langa un lac de 3 km lungime in vestul Groenlandei. In iulie 2006, seismometrele lor au inregistrat o activitate in stratul de gheata, iar 30 de minute mai tarziu apa a inceput sa se scurga.
Intregul lac a fost absorbit in aproximativ o ora si jumatate. “Cel mai surprinzator lucru a fost viteza,” spune Das “Nu am crezut ca se va intampla atat de repede”. Cercetatorii sunt de parere ca greutatea masei de apa a dus la craparea gheatii, care mai apoi a determinat crearea unei crevase prin stratul gros de un kilometru.

In graba verii

Odata ajunsa la baza stratului de gheata, apa se infiltreaza intr-o zi. “Fie se scurge intr-un sistem de drenare existent fie formeaza unul nou” la baza stratului de gheata, spune Das.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra procesului prin care topirea ghetii afecteaza Groenlanda, Ian Joughin de la University of Washington din Seattle, SUA, a condus un studiu separat folosind imagini din satelit si masuratori GPS. Echipa sa a amplasat prima harta a miscarilor stratului de gheata in Groenlanda, si au descoperit ca in fiecare vara, ghetarul aluneca spre ocean cu 50 pana la 100% mai repede decat o faceau cu cativa ani in urma.
Ghetarii, care oricum se scurg mult mai repede decat stratul de gheata care-l inconjoara, se topesc si mai repede, cu pana la 15 %, pe timpul verii , conform studiului.
Cu toate acestea, lubrifierea rocii cu apa topita ar putea face ca Groenlanda sa piarda cu 10 – 25% mai multa gheata de-a lungul secolului XXI decat daca acest fenomen nu s-ar intampla, au estimat Joughin si colegii sai.
“Vestile bune spun ca accentuarea topirii, odata cu incalzire globala, nu va determina o alunecare a ghetii asa cum anticipasera cativa specialisti” spune Joughin.

Efectele sinergetice ale topirii

Oricum, incalzirea globala pare sa grabeasca masiv topirea ghetarilor prin alte mijloace, cum ar fi incalzirea oceanului planetar, acest fenomen actionand la baza ghetarilor, pe o suprafata mult mai mare.
“Sunt de acord ca in prezent , lubrifierea stratului gheata prin infiltrarea apei va avea unele efecte, dar nu de ordin catastrofale”, spune Konrad Steffen, de la Universitatea din Colorado, Boulder, SUA.
Dar Steffen este de parere ca efectul apei provenite din topire este mai acut decat alti factori determinanti, ce isi aduc aportul la disparitia ghetarilor. El arata spre Groenlanda denumita si Ghetarul cel Mort, stagnant pana recent, care isi grabeste topirea cu pana la 80% pe timpul verii.

Sursa: New Scientist

Pentru mai multe informatii despre drenare, groenlanda, imagini din satelit, new scientist, ocean, topirea ghetarilor, washington, woods hole, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.