Institutul Geologic al Romaniei critica dur proiectul minier de la Rosia Montana

0
110
Institutul Geologic al Romaniei critica dur proiectul minier de la Rosia Montana
Institutul Geologic al Romaniei critica dur proiectul minier de la Rosia Montana

Reprezentantii Institutului au confirmat pentru Europa FM ca, in comunicarea trimisa Comisiei speciale din Parlament, arata ca sunt ignorate metalele rare si ca proiectul propus de RMGC ar putea genera costuri imense dupa incheierea exploatarii.

Reprezentantii Institutului Geologic al Romaniei, au cerut amanarea audierilor in Parlament, intrucat participa la o intrunire internationala in care vor vorbi chiar despre exploatarea aurului si a gazelor de sist.

In schimb insa, Institutul Geologic al Romaniei a transmis deja un punct de vedere Comisiei Speciale din Parlament.

Care sunt informatiile care au ajuns pe masa Comisiei pentru Legea Rosia Montana

In primul rand trebuie spus ca Institutul Geologic nu se refera la zacamantul de la Rosia Montana ca fiind unul auro-argintifer, ci il prezinta ca un zacamant de AUR, ARGINT, TELUR, STIBIU, BISMUT, ARSENIU, TANTAL si GERMANIU.

Institutul Geologic sustine ca studiile RMGC asupra versantilor Paraului Corna – in punctul in care se prevede a fi amplasat iazul de decantare – sunt bazate pe prezumtii care nu tin cont de contextul geologic real.

Bazinul Vaii Corna nu se preteaza depozitarii unei cantitati atat de mari de slam cianurat din cauza gradului intens de fisurare, a permeabilitatii mari a versantului stang, care contine gresii si nu formatiuni argiloase dupa cum sustine proiectul, dar si a caracterului partial submers al viitorului bazin de decantare – 45 de hectare vor fi sub apa.

Actualele probleme de mediu de la Rosia Montana, legate exclusiv de poluare cu metale grele, nu se pot compara cu cele induse potential de o asemenea cantitate de pulberi cianurate, considera Institutul Geologic al Romaniei.

Geologii atrag atentia ca biodegradabilitatea slamului de cianurare este estimata la 120 de ani in conditiile de clima ale zonei, fata de doar 6 luni in cazul slamurilor de flotatie.

Potrivit Institutului, RMGC neaga prezenta in minereu a unor cantitati notabile de plumb, zinc si cupru care ar scadea recuperabilitatea aurului si argintului, ar provoca o crestere a consumului de cianura si induce producerea de slamuri bogate in sulfocianuri.

In baza analizelor comunicate de RMGC, Institutului Geologic a constatat ca au fost ignorate ca rezerve potentiale 161 de tone de Telur, 49 de tone de Germaniu, 172 de tone de Seleniu, 116 tone de Tantal, 777 tone de Titan, 1220 tone de Stibiu, aproape 30 de mii de tone de Zinc si pana la 129 milioane de tone de feldspat potasic.

Cianurarea integrala a minereului, propusa de actualul proiect RMGC, este deci din start exclusa ca solutie tehnica din moment ce ar conduce la pierderea cuprului, dar si a unor importante cantitati de stibiu, germaniu, tantal (materii prime critice, conform definitiei europene), telur, zinc (materii prime foarte importante din punct de vedere economic conform normelor europene) si uriase cantitati de feldspat potasic (adular) considerat a fi economic important de Uniunea Europeana.

Institutul Geologic al Romaniei sustine ca selectarea de catre RMGC a tehnologiei care prevede doar recuperarea aurului si argintului se poate extinde si la alte proiecte miniere similare fapt care ar priva tara noastra de avantajul de a fi primul producator potential de stibiu, teluriu si germaniu din Europa.

Pe de alta parte, odata aprobat acest proiect, alti dezvoltatori vor putea cere, in mod firesc, sa li se admita aceleasi standarde de mediu. In aceste conditii s-ar putea ajunge la aproape trei mii de hectare de bazine de decantare a slamurilor cianurate doar pentru zacamintele cunoscute din Patrulaterul Aurifer din Muntii Apuseni.

Reactia RMGC: Folosirea metodei cianuratiei prezinta gradul cel mai mare de siguranta pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor.

Potrivit RMGC, tehnologia prin cianuratie a fost aprobata de Comisia Europeana prin Directiva 21/2006, privind managementul deseurilor din industria extractiva, care prevede ca limita maxima a concentratiei de cianura admise la deversarea in iazul de decantare sa nu depaseasca 10 miligrame la litru. Proiectul minier de la Rosia Montana prevede o concentratie de doar 3 miligrame la litru – media lunara in iazul de decantare.

RMGC sustine ca planul de management al cianurii pentru proiectul Rosia Montana a fost elaborat in conformitate cu Codul International de Management al Cianurii pentru industria miniera aurifera. RMGC este prima semnatara din Europa a acestui Cod si este auditata periodic pentru conformitatea cu standardele Codului.

Reprezentantii RMGC afirma ca s-au intalnit cu toate persoanele care au propus tehnologii alternative, inclusiv cu autorul brevetului care propune utilizarea de tiosulfat si a studiat cu atentie tehnologiile propuse. Din pacate, sustine RMGC, aceste tehnologii vehiculate fie nu ar fi aplicabile tipului de zacamant de la Rosia Montana, sau sunt tehnologii concepute doar pe hartie sau in laborator. RMGC considera ca aceste tehnologii nu ar avea aplicabilitate industriala, nefiind testate si confirmate nici macar la scara pilot si nici nu sunt implementate in vreun alt proiect minier de extragere a aurului nicaieri in lume.

Iata si un interviu cu directorul institutului, chemat ca specialist intr-o dezbatere din Parlamentul European, acum 2 ani, spunand aceleasi lucruri:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here